Marţi,
25.03.2025
Innorat
Acum
11°C

Doi sibieni s-au mutat la sat și reabilitează o șură săsească pe care o vor transforma în muzeu al tipografiei. „Am vrut să trăim mai aproape de natură şi mai departe de problemele urbei”

Doi sibieni s-au mutat la sat și reabilitează o șură săsească pe care o vor transforma în muzeu al tipografiei. „Am vrut să trăim mai aproape de natură şi mai departe de problemele urbei”

În urmă cu doi ani, Delia și Tudor Petrescu, arhitecți din Sibiu, deschideau în apropiere de Podul Minciunilor MATS - Muzeu Atelier Tipografie Sibiu. După o experiență de doi ani, au decis să părăsească orașul și să se mute la 30 de minute de Sibiu, în Marpod. Au luat cu ei și pasiunea pentru tipografie, iar planurile lor sunt să renoveze șura săsească pe care o au în gospodărie și să o transforme în muzeu atelier de tipografie.

În ultimii zece ani, cei doi sibieni s-au ocupat cu producerea bazată pe tipar înalt – wood types - litere tipografice din lemn. În portofoliul lor se numără mulți dintre cei mai renumiți artiști creatori de literă din lume, Erik Spiekermann, Martin Majoor, Rod McDonald, Richar Kegler, Dan Rhatigan. Ei descriu experiența din centrul Sibiului ca una deosebită care le-a creat multe amintiri.

Citește și: Doi arhitecți deschid un muzeu de tipografie în centrul Sibiului. Una dintre tipografii este mai veche decât Podul Minciunilor

„Cei doi ani petrecuţi în centrul oraşului au fost revelatori, în adevăratul sens al cuvântului. Am adus la lumină istoria tipografică sibiană şi pe tipografii sibieni neştiuţi după numele şi importanţa lor, dar care au lăsat în urmă clădirile în care au deschis primele tipografii unde au tipărit primele cărţi în limba română şi germană de pe actualul teritoriu românesc, clădiri pe lângă care trecem zi de zi şi străzi care le poartă numele.  Le-am spus copiilor povestea şi drumul cărţii tipărite la Sibiu, oraş care a fost cândva burgul cărţii din care plecau cu trăsura mii de cărţi pe întreg teritoriul transilvănean, dar şi în multe ţări din sud-estul Europei.

Feedback-ul a fost aproape de fiecare dată, indiferent de vârstă, un mare „Uau!!” toţi vizitatorii erau cuprinşi de admiraţie la aflarea informaţiilor oferite despre istoria tipografiei şi de o mare satisfacţie când participau la activităţile interactive din muzeul de tipografie în care îşi confecţionau o coală de hârtie din hârtie reciclată pe care îşi tipăreau manual la prese autentice propria felicitare-suvenir”, au transmis Delia și Tudor pentru Turnul Sfatului.

Citește și: FOTO Cel mai nou muzeu al Sibiului. „Un proiect la care lucrăm de nouă ani”

Muzeul a adunat mii de vizitatori în timpul în care a fost deschis

Cei doi explică faptul că proiectul privat al muzeului-atelier de tipografie din Sibiu a fost şi continuă să fie un experiment cultural-social local, naţional, dar şi internaţional care ţine evidenţa numerică a tuturor vizitatorilor şi care culege, prelucrează și valorifică date pentru a desena profilul consumatorului cultural.

„De-a lungul celor doi am avut mulţi turişti din ţări ca Germania, Franţa, Spania, dar şi din ţară, din oraşe ca Bucureşti, Cluj şi Timişoara. În primul an de activitate am înregistrat aproximativ 2.000 de vizitatori copii şi 1.000 de adulţi, iar in al doilea an am observat o creştere cu o treime. La numărul total de 7.000 de vizitatori sunt incluşi şi cei aproximativ 4.000 de beneficiari de la activităţile mobile realizate în afara muzeului, ca de exemplu de la Târgul de Crăciun din Sibiu, dar şi de la diverse alte evenimente în deplasare prin ţară”, adaugă ei.

O viață departe de „problemele urbei”

De curând, Delia și Tudor s-au mutat în satul Marpod, pe frumoasa Vale a râului Hârtibaciu.

„Decizia de a ne muta într-o nouă locaţie, mai exact în zona rurală, a venit din nevoia personală de a trăi la ţară, la casă cu grădină, mai aproape de natură şi mai departe de problemele urbei”.

Au luat cu ei și pasiunea pentru tipografie, iar planurile de viitor sunt mari. Noul muzeu-atelier de tipografie va fi găzduit într-o şură săsească care şi-a păstrat elementele arhitecturale autohtone.

„Stadiul lucrărilor de renovare este incipient, deocamdată ne ocupăm de renovarea casei săseşti. Preconizăm că vom redeschide muzeul publicului larg în maximum cinci ani, totuşi cu speranţa la mai puţin.

Am căutat ani de zile o nouă locaţie pentru muzeu, iar în vara anului trecut pe când ne plimbam hai hui prin satele transilvănene săseşti am văzut anunţul pe poarta acestei case modeste, am sunat şi a răspuns”, au mai explicat aceștia.

Continuă atelierele

În tot acest timp, doritorii îi pot contacta pe cei doi pe pagina de facebook MATS - Muzeu Atelier Tipografie Sibiu și la numărul de telefon 0762 197 198 pentru a participa la atelierele mobile pe care le organizează.

„Din fericire, datorită preselor mobile de tipografie care au dimensiuni mai mici ne putem deplasa cu mini-muzeul de tipografie în orice locaţie unde organizăm ateliere de hârtie manuală din hârtie reciclată şi ateliere de tipografie 100% manuale, non digitale şi ecologice pentru toate vârstele iar programările se fac telefonic sau pe reţelele de socializare”, adaugă aceștia.

Noua locaţie din satul Marpod va oferi publicului larg spre vizitare o grădină de flori cu zonă pentru brunch-uri, vestitul Muzeu-atelier de Tipografie interactiv care deţine cea mai rară, veche şi frumoasă presă de tipografie din lume – presa Columbiană şi un spaţiu Airbnb.

Foto: Arhiva Personală

Explicație foto principală: Delia și Tudor Petrescu înainte de deschiderea Muzeului din apropiere de Podul Minciunilor

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Comentarii

4 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sparrow

Acum 1 lună

Din ce bani trāiesc? Muzeele, de orice fel nu sunt profitabile. Povestile despre naturā, conexiunea cu universal, deconectarea de la tumultul vietii contemporane sunt bārbi care nu plātesc facturi, nu umplu frigidere, nu reparā carii si nu alimenteazā masini. Sintagma " mii de vizitatori" este iarāsi o barbā ordinarā, asta inseamnā minimul 2000 ( cā sā fie pluralul) , or dacā te duci cu clasa la muzeu, o clasā are sā zicem 30 de elevi, adicā au vizitat muzeul 667 de clase de elevi. .... Zāu ?
Raspunde

Tony B

Acum 1 lună

Mai reciteste articolul, ca ai facut parca liceul (daca nu mai mult). Nu muzeul le pune painea pe masa ci proiectele/contractele cu cei ce au nevoie de ce ofera ei (prin Vest, nu in RO unde maximul cultural inseamna ceafa de porc).
Raspunde

Sparrow

Acum 1 lună

@ Tony B. Am citit. Tot nu iese socoteala. Undeva cineva zice bārbi . Ceafa de porc este într-adevār un univers cultural, dar vezi matale, cei care o vând o vând in profit, adicā justificā veniturile prin burdihanele satisfācute care au plātit cefele. Or, aici bārbile nu tin cu matematica. Iar ideea ancorā a acestei rubrici este tocmai de a arāta fārā putintā de tāgadā cum sā faci bani mai multi decât ai cheltuit. Dacā nu se poate demonstra, devine o barbā. Or, noi nu vrem bārbi. Vrem sā vedem cum se face banu' morman.
Raspunde

Gigi

Acum 1 lună

au venit la luat pe aproape gratis case si pamant! le-a revenit dintr-o data iubirea de natura, tara, oameni! cine va crede mah? unde ati fost pana acum ? ati venit la furat in romania!

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus