Rectorul Academiei Forțelor Terestre (AFT) generalul de brigadă Ghiță Bârsan se va retrage din cariera militară. Luni, președintele României, Ilie Bolojan, a semnat decretul ”privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea Bârsan Ghiță din Ministerul Apărării Naționale”.
Decizia de pensionare va fi cu data de 1 aprilie 2025, conform unui comunicat remis de Administrația prezidențială.
Bârsan a anticipat acest moment luna trecută, când a vorbit despre retragere în momentul decernării titlului de Doctor Honoris Cauza a Universității din Oradea.
„Trăiesc un moment special al carierei mele militare și universitare. Cu câteva luni înainte de finalul parcursului meu de militar și rector al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu sunt onorat de titlul pe care Universitatea din Oradea mi l-a acordat în semn de apreciere și recunoaștere a activității de până acum”, a menționat generalul Ghiță Bârsan în deschiderea discursului său din cadrul ceremoniei.
Cine e Ghiță Bârsan
General de brigadă prof. univ. dr. ing. Ghiță Bârsan s-a născut la 01.04.1965 în localitatea Umbrărești, judeţul Galați, a absolvit Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc în anul 1983 și Academia Tehnică Militară, Facultatea de Blindate și Aviație, București, în anul 1989.
După absolvirea facultății, în perioada 1989-1991, a fost șef atelier lucrări elicoptere, celulă – motor și armament, la U.M. 01989 Sibiu.
Între anii 1991-1993 a ocupat funcția de preparator universitar la disciplina Rezistența materialelor, Catedra de Mecanică și Tehnologie din Facultatea de Aviație și Blindate a Academiei Tehnice Militare din București, după care, între anii 1993-1995, a ocupat funcția de asistent universitar la Catedra de Mecanică și Tehnologie, la aceeași facultate.
Între anii 1995-2002 a fost numit șef Birou Exploatare Elicoptere (și locțiitor al inginerului-șef), respectiv locțiitor tehnic (și inginer-șef) la Baza 58 Aeriană Elicoptere din Sibiu.
În anul 1997 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul „Inginerie mecanică”, în cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti, cu lucrarea „Contribuții privind interacțiunea fluidelor asupra structurilor deformabile”.
În anul 2003 a făcut pasul spre învățământul universitar militar din Forţele Terestre Române. Rând pe rând, a ocupat funcțiile de șef de catedră Științe Tehnice, secretar științific al Senatului Universitar, prorector pentru cercetare științifică şi prorector pentru învățământ.
În anul 2004, a contribuit la elaborarea „Planului strategic de modelare și simulare în Armata României”, în calitate de membru al grupului de lucru România – SUA, consolidându-şi astfel atât pregătirea profesională, cât şi pe cea didactică pentru întreaga sa carieră în Forţele Terestre.
În anul 2011, Senatul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a fost votat rector al instituției, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
Bârsan a publicat 31 de cărți, cursuri, culegeri de probleme, îndrumare de laborator şi a peste 125 de studii, articole și comunicări științifice.
Sursa foto: Facebook / Academia Forțelor Terestre
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Politic
Alătură-te comunității
12 răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Esti un „mare destept”. Lucrarea aceea ca si multe altele o sa le mai vezi in picioare si peste 50 de ani. Ce ai vrut sa faca din metal sa-l vopseasca la 2-3 ani, din ciment sa scorojeaca?!? De ce este prostie monumentala, fiindca arata bine? Chiar, te rog, raspunde-mi cum a vrut „un sibian” sa faca gardul. Daca nu ii cunosti realizarile, mai bine taci!!!
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
România are peste 1.000 de generali, chestori sau contraamirali, însă doar 150 dintre ei ar putea participa din prima zi a unui posibil război. Printre cei care ocupă funcția de general în România se află și politicieni, sportivi sau cântăreți de muzică populară.
Cei mai mulți generali din România sunt în Armată. Dintre cei aproximativ 600 de militari cu acest grad, doar 85 ar merge însă pe front în cazul unui conflict asemănător cu cel din Ucraina.
Restul sunt în retragere sau în rezervă și în puține cazuri ar putea participa pe front, pentru că vârsta, pregătirea sau starea de sănătate nu le mai permit să conducă armata. Mai mult, unii dintre ei nici nu au participat vreodată la vreo misiune, iar alții nu au nicio legătură cu activitatea militară propriu-zisă: sunt cântăreți, sportivi sau politicieni.
Separat, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) mai există 350 de chestori – grad echivalent celui de general, dintre care doar 30 sunt activi. În rândul serviciilor de informații activează 40 de generali.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ar trebui sa cititi “putin” mai mult
Unde s-a mai vazut in anul 2026 ce se intampla in Sibiu? E o rusine. Parc distrus, alei pline de…
Ba nu mai aveti nicio rusine, sambata de la 7 dimineta ati trezit tot centru. Nu avem voie sa ne…
Puteau incepe si acum 10 ani
Bine , nu e o știre de senzație, el oricum era plecat de când a venit la club nu cred…













Lasă un răspuns