Dr. Daniel Chelcea după patru ani la conducerea Spitalului Județean: „Cel mai dificil a fost să concediez colegi. Nu au fost mulți, dar te marchează”

În luna octombrie a acestui an expriră mandatul de manager al medicului Daniel Chelcea. De aproape patru ani acesta conduce Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Într-un interviu acordat Turnul Sfatului medicul vorbește despre provocările și realizările din această perioadă. De la gestionarea crizelor financiare și logistice, până la modernizarea secțiilor și atragerea de fonduri europene, spitalul a trecut prin transformări semnificative. Totuși, problemele legate de comunicare, deficitul de personal, finanțarea insuficientă și accesul dificil al pacienților la consultații persistă. În acest context, managerul analizează ce s-a realizat, ce mai este de făcut și dacă își va depune candidatura pentru un nou mandat.

Reporter: Mandatul dumneavoastră de manager a început în valul trei sau patru al pandemiei de COVID-19. A fost o perioadă care a rămas cumva în conștiința tuturor. Am traversat momente dificile, dar mă gândesc că au existat și lecții de învățat. Ce s-a schimbat în Spitalul Județean după pandemie?

Dr. Daniel Chelcea: Am învățat foarte multe. Am prins două valuri pandemice și am învățat să fim mai flexibili în organizare, ceea ce a însemnat modificări ale circuitelor și ale locațiilor secțiilor. Eu cred că acesta a fost un mare câștig.

În ceea ce privește memoria colectivă, aș spune, din păcate, că este de scurtă durată, iar acest lucru nu este benefic. Anumite aspecte ar trebui păstrate în memorie, inclusiv importanța protecției și a prevenției. Observ acest lucru și în situația actuală. Încă ne aflăm într-o perioadă de alertă epidemiologică, dar am uitat să respectăm chiar și regulile de bază, care au rămas aceleași.

Reporter: Vă referiți la purtarea măștii, spălatul pe mâini, păstrarea distanței...?

Dr. Daniel Chelcea: Da, la toate acestea, precum și la evitarea aglomerațiilor și la vizitele în spital la persoanele bolnave. N-ar trebui să fim noi cei care amintim aceste aspecte. Ar trebui să fie de la sine înțeles că, într-o situație de alertă epidemiologică, este bine să evităm astfel de vizite.

Îmi amintesc că, în primul interviu pe care mi l-ați acordat în calitate de manager, ați remarcat o problemă legată de comunicare în acest spital. O problemă pe care au resimțit-o și aparținătorii, mai ales în pandemie. Dacă vă amintiți, spuneați atunci că exista o deficiență de comunicare inclusiv în interiorul spitalului, între cadrele medicale. S-a schimbat ceva de atunci?

Avem sistemul SMS Feedback, care exista și atunci și funcționează foarte bine și în prezent. Este, din punctul meu de vedere, o metodă extrem de obiectivă, care ne oferă informații despre părerea pacienților și a aparținătorilor în legătură cu serviciile noastre. Spre deosebire de alte spitale sau de perioada de dinaintea implementării acestui sistem, acum feedback-ul se colectează după externarea pacientului. Astfel, opinia sa nu este influențată de factori externi, ceea ce face ca rezultatele să fie foarte exacte.

Și țineți cont de aceste aprecieri?

Sigur că da.

Ne-ați putea oferi un exemplu concret în care ați luat o măsură în urma unui astfel de feedback?

Dr. Daniel Chelcea: Da, schimbarea furnizorului de hrană. A fost un subiect de notorietate. Sigur, semnalările din presă au avut un rol important, dar și feedback-ul pacienților a fost un factor determinant. Aveam constant procente scăzute la acest capitol, iar în prezent situația s-a îmbunătățit considerabil. În momentul de față, avem un grad de apreciere pozitivă de aproximativ 90%.

Revenind la comunicare, pot aparținătorii să ia acum mai ușor legătura cu medicii de pe secțiile unde sunt internate rudele sau cunoștințele lor?

Suntem, să spunem, la jumătatea drumului. Nu am reușit să implementăm tot ce ne-am dorit. În prezent, avem un sistem informatic prin care pacienții care se internează prin urgență și sunt în măsură – pentru că există și cazuri în care nu pot oferi aceste informații – furnizează datele aparținătorului, inclusiv numărul de telefon. Aparținătorul primește apoi un SMS cu detalii despre secția în care este internat pacientul, persoana de contact și intervalele orare în care poate comunica. Este o modalitate mai rapidă de a facilita legătura dintre aparținători, personalul medical și pacient.

De asemenea, în 2023, am organizat un training pe tema comunicării, la care au participat aproximativ 200 de angajați ai spitalului.

A avut impact?

Da, unul foarte bun. Am vrut, în primul rând, să ne concentrăm asupra celor din front office, în special din zona de urgență, deoarece majoritatea plângerilor provin de acolo. Din păcate, nu am reușit să continuăm acest program din motive financiare. Ne-am dorit să desfășurăm acest curs anual, fiind organizat de Institutul Național de Administrație (INA), însă costurile au fost prea mari. În prezent, purtăm discuții cu universitatea pentru a prelua aceste cursuri, ceea ce ne-ar ajuta, deoarece ar reduce semnificativ costurile. De asemenea, am inițiat demersuri pentru a crea, în cadrul secretariatului, un compartiment de call center. Din păcate, restricțiile bugetare ne-au împiedicat să ducem proiectul la bun sfârșit. La un moment dat, am solicitat sprijinul Consiliului Județean pentru înființarea unei structuri care să includă 10 registratori și patru navigatori medicali, având rolul de interfață între spital și aparținători. Știm foarte bine că aparținătorii își doresc acces mai facil la informații, însă este foarte dificil pentru un șef de secție, care are 20 de pacienți internați, să răspundă la orice oră despre starea acestora. Dacă am avea o astfel de interfață, registratorul ar putea solicita medicului informațiile necesare într-un interval de timp dedicat, iar apoi le-ar transmite mai departe aparținătorului. Viitorul acesta este.

Și când estimați că acest sistem va fi implementat?

Sperăm cât mai curând, în funcție de evoluția situației financiare la nivel global. În prezent, nu doar Sibiul, ci și toate spitalele mari din țară se confruntă cu probleme de finanțare. Această situație există încă de la preluarea mandatului meu, nu este ceva recent. Dar care, din păcate, din diverse motive, se accentuează.

Și dacă tot vorbim despre comunicare, la UPU există un protocol în acest sens?

Sigur că există. Acum, chiar descrierea procedurii nu pot să o fac, pentru că este destul de vastă. În principiu, sunt două categorii de pacienți: pacienți care vin cu ambulanța și pacienți care vin pe picioarele lor sau sunt aduși de aparținători. Și unii, și alții ajung într-o zonă de triaj, zonă în care se face o anumită clasificare pe un cod de culori al urgențelor și, în funcție de asta, se stabilește prioritatea. Aparținătorii, de obicei, rămân în sala de așteptare, iar pe măsură ce există informații medicale suficiente, cineva din cadrul echipei de serviciu îi anunță.

Dacă, în decurs de mai multe ore, nu se întâmplă asta, poate aparținătorul să meargă undeva să întrebe?

Păi, de obicei, este un registrator acolo, deci poate să întrebe. Dar, dacă personalul știe că există un aparținător prezent, vine și îi comunică informațiile necesare. Acum, depinde de context, de volumul de muncă pe care îl au. Sunt foarte multe variabile. De exemplu, dacă se face un CT sau este nevoie de un consult de specialitate, aceste proceduri pot dura o oră, două, poate chiar mai mult. De aceea, este important să anunți echipa că există un aparținător acolo.

Ancheta în urma articolului colegului nostru, Alin Bratu, „Și eu am omorât oameni”, este blocată pentru că procurorii susțin că nu au găsit niciun medic care să spună dacă procedurile aplicate atunci, în acele cazuri, au fost corecte sau nu. De ce credeți dumneavoastră că nu-și asumă nimeni un punct de vedere?

Din păcate, nu pot vorbi despre acest subiect. Nu știu ce s-a întâmplat la momentul respectiv. Nu am avut nicio implicare în toată povestea aceea. Nu știu ce aș putea să vă spun, fără să ascund nimic. Nu am fost absolut deloc implicat, nici măcar de anchetatori. Știu această poveste doar din presă.

Provăcări financiare și șantire

Mandatul dumneavoastră a fost marcat de provocări financiare. O arată și bilanțurile contabile, care sunt deja publice, și faptul că, în decursul celor patru ani, a trebuit să gestionați foarte multe șantiere aici, la spital. La un moment dat, chiar dumneavoastră ați spus că spitalul funcționează la 70% din capacitate din cauza unor opt șantiere care erau, în același timp, în desfășurare, ceea ce a afectat veniturile unității. Care au fost strategiile pe care le-ați adoptat pentru a menține totuși un echilibru financiar și care este acum situația șantierelor? Din cele opt, câte mai aveți în desfășurare și câte vor mai fi deschise?

Scăderea cheltuielilor nu se poate face la nesfârșit. De ce? Pentru că trebuie să tratezi oameni. Trebuie să ai cu ce, și atunci noi ne-am axat, în primul rând – și asta este ceea ce facem și anul acesta – pe găsirea unor soluții de finanțare suplimentare, pe lângă ceea ce primim în momentul de față. Ne axăm foarte mult pe acest aspect și am avut discuții cu coordonatorii de programe naționale. Încercăm să accesăm toate programele prioritare pe care le are Ministerul Sănătății în momentul de față. Sunt în jur de zece. Câteva le avem deja active, iar încă patru sau cinci urmează să fie implementate. Avem un program pentru traumă și așteptăm să vină fondurile ca să putem dezvolta proiectele pe acest sector, în care intră ortopedia, neurochirurgia și chirurgia buco-maxilo-facială.

Este și AP-ul EVA, care se adresează abordului endovascular. Avem o echipă de chirurgi vasculari foarte bine pregătită. De asemenea, sunt trei axe prioritare pe care am vrut să le accesez de când am venit la spital: USTAC (Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici), STEMI (Infarct Miocardic cu Supradenivelare de Segment ST) și resincronizarea, implantarea de pacemaker. Toate sunt interconectate. USTAC-ul se referă la unitatea de terapie acută coronariană, un fel de ATI al cardiologiei, STEMI este tratamentul infarctului și, fără să fiu prea optimist, cred că anul acesta s-ar putea, în sfârșit, să se întâmple.

În acest moment, se poate trata infarctul la Sibiu?

Se poate trata, dar doar în timpul programului. Însă noi trebuie să implementăm un sistem care să funcționeze permanent. Și resincronizarea, și implantarea de pacemakere – toate aceste programe sunt surse de venit. Este adevărat că aceste programe nu acoperă în totalitate costurile pe care le avem cu pacientul, dar o parte din medicamente și materiale sanitare nu le mai suportăm din sursele proprii ale spitalului, ceea ce contează foarte mult.

În anul 2024 nu s-a realizat valoarea de contract cu Casa de Sănătate. Care sunt motivele pentru care spitalul nu a reușit să atragă toți banii de la CJAS?

Aproape șapte milioane de lei nu au fost realizate din contract. De ce? Pentru că, în primele luni ale anului, unele secții erau închise sau mutate. Este vorba despre Cardiologie și Medicală II. Ce vă pot spune cu certitudine este că, în 2024 față de 2023, veniturile spitalului și, implicit, cheltuielile au crescut cu 70 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 20%. Este foarte mult. Discutăm despre o creștere de la peste 450 de milioane de lei la 530 de milioane, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă.

Haideți să revenim la șantiere. Câte mai sunt în lucru în momentul de față?

Proiecte majore, niciunul. În acest moment, am reușit să închidem toate șantierele.

S-a făcut recepția la clădirea Maternității?

Recepția, nu, dar șantierul este închis.

Faptul că nu s-a făcut recepția afectează activitatea secției?

Mai sunt câteva conexiuni care trebuie realizate la rețeaua electrică. Instalația electrică din clădire este nouă și trebuie legată la noile transformatoare. Activitatea este afectată într-o mică măsură. Săptămâna viitoare vom primi de la ISU un generator mare, care va asigura alimentarea tuturor secțiilor, astfel încât ne vom descurca.

Ce șantier urmează să fie deschis acum?

Din informațiile pe care le avem de la Consiliul Județean, clădirea administrativă și stomatologia vor intra în renovare în cursul acestui an. Cel mai probabil, anul viitor va urma renovarea secției Medicală, care va reprezenta o mare provocare.

În cazul în care proiectul noului spital județean va eșua, ce investiții credeți că mai sunt necesare la actualul spital?

Eu încă sper că noul spital va fi construit, dar nu putem lăsa actualul spital să se degradeze până atunci. În acest context, atât timp cât sunt aici, trebuie să-l mențin funcțional. Următoarea etapă importantă este renovarea secției Medicală, deoarece este singura clădire care nu a fost reabilitată.

Situația cu hrana s-a rezolvat? Acum este totul în regulă?

Da, în acest moment avem un contract semnat cu firma SC Bliss SRL. Încă nu este funcțional 100%, în sensul că aceștia asigură hrana în sistem de catering, ca și până acum. Le-am pus recent la dispoziție blocul alimentar, pe care l-am modernizat din surse proprii. Urmează acum dotarea efectivă cu mașini de gătit, sisteme de tăvi și alte echipamente, care intră în sarcina lor. Au o perioadă de grație în care trebuie să se încadreze, după care vor începe să producă hrana direct în incinta spitalului. Aceasta a fost ideea de la început, deoarece distanța mare implică nu doar costuri, ci și riscuri. Pentru desfășurarea optimă a activității, este ideal ca hrana să fie pregătită în interiorul spitalului.

În ceea ce privește curtea interioară a spitalului, credeți că ar putea fi mai bine îngrijită?

Avem o firmă cu care colaborăm pentru întreținerea curții. Nu avem capacitatea financiară de a o transforma într-un parc precum Versailles, dar nici nu arată rău, nici măcar în această perioadă a anului. Sunt aspecte care trebuie îmbunătățite și vom încerca să le rezolvăm prin resurse proprii, cât mai curând posibil.

Containerele puse în pandemie sunt încă acolo. Mai aveți nevoie de ele?

Da, sunt funcționale. Acestea găzduiesc partea administrativă a Secției de Infecțioase. Nu renunțăm la ele, deoarece astfel am reușit să creăm mai multe paturi pentru pacienții cu boli infecțioase, iar acest lucru este benefic. În această perioadă, cu un număr crescut de viroze, secția este plină.

Acces limitat al pacienților în ambulatoriu

De ce se ajunge atât de greu la medicii din Spitalul Județean? Sunt secții la care s-au epuizat deja programările pentru acest an. De ce medicii au atât de puține ore alocate consultațiilor în ambulatoriu?

Din punct de vedere legal, ambulatoriul integrat aparține spitalului. Medicii din secții, în mod normal, ar trebui să aloce ore pentru consultații în ambulatoriu, dar legislația nu îi obligă să facă acest lucru. Nu pot forța pe nimeni să lucreze acolo. Mai mult, șefii de secție pot decide să nu facă deloc consultații, iar unii dintre ei nu le fac.

Ce am făcut eu, ca exemplu personal, a fost să ofer consultații în policlinică o dată pe săptămână, după ora 15:00, în afara programului obișnuit. Mai mult decât atât, legea nu îmi permite. Am încercat să creez o organigramă care să asigure prezența unui medic în fiecare cabinet din policlinică, însă acest lucru nu s-a reușit deocamdată. Ideea ar fi să angajăm un medic direct în ambulatoriu și să îl integrăm apoi în secție, dar nu știu dacă această soluție va rezolva problema. Vom avea un medic, dar nu neapărat cel pe care și-l dorește pacientul. Căutăm soluții în permanență. Ne dorim să facem sălile de operație să funcționeze în două ture și cabinetele din policlinică să fie deschise de dimineața până seara. Unele funcționează deja așa, dar nu toate. Toate aceste măsuri necesită resurse financiare pe care, din păcate, nu le avem în acest moment.

Privind retrospectiv la mandatul de patru ani pe care l-ați avut, care considerați că a fost cea mai mare realizare?

Cea mai mare realizare ar fi, dar nu este dusă la capăt, Cardiologia intervențională să fie funcțională 100%. Asta mi-aș dori să o văd realizată. Provocări au fost permanent. Faptul că am reușit, cu pierderi mici, să gestionez tot puzzle-ul acesta de secții și am asigurat funcționalitatea spitalului atât în perioada de pandemie, cât și în condiții de criză și de șantiere, și am reușit să mențin un echilibru financiar, eu zic că a fost bine.

Și cea mai mare provocare?

Schimbarea furnizorului de hrană. Așa ceva nu se poate uita. Nu vă imaginați! A fost război. La ora 9:00 dimineața am primit un e-mail că nu ne mai asigură masa de prânz. Și zece oameni au stat aici, în birou, cu telefonul în mână și, până la urmă, pacienții au avut masa de prânz.

Ați mai avea ceva de finalizat?

Partea de comunicare, pentru că asta este și în proiectul meu de management. O parte am realizat, dar nu așa cum mi-am dorit.

Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luați în calitate de manager?

Să mă despart de anumiți colegi, să-i concediez. Nu am avut multe concedieri, dar te marchează.

Ce obstacole v-ați dori să fie eliminate pentru ca sistemul medical sibian să funcționeze mai eficient?

Legea Sănătății. Este nevoie e o nouă lege a sănătății, complet diferită. Sistemul de finanțare nu este ceea ce trebuie, fără discuție. Modalitatea unitară de plată a personalului medical nu este ceea ce trebuie. Amestecul între stat și privat, de asemenea, nu este ceea ce trebuie. Sunt și altele. Acestea sunt majore și ele fac diferența față de sistemul privat. Plata diferențiată este absolut necesară. Mobilitatea personalului este o problemă cu care ne confruntăm constant. Vreau să optimizez secții, dar nu pot să mut personal dintr-o parte în alta. Pentru că asta înseamnă optimizare – să scad costurile salariale. 70% din costurile spitalului sunt salariile.

Există o cultură a transparenței în spital?

Există. Acum, probabil și asta are legătură cu comunicarea. Nu neapărat mentalitatea este greșită, ci timpul. Acesta este factorul care influențează foarte mult. Noi comunicăm permanent. Da, la întâlnirile cu presa stăm mai prost, dar este o fabrică mare și este greu să ne oprim din ceea ce facem pentru a sta la discuții. Dar ușa noastră este mereu deschisă.

Ce investiții importante s-au făcut în perioada mandatului dumneavoastră?

Majoritatea investițiilor au fost făcute în folosul spitalului, prin fonduri europene și prin Consiliul Județean. Proiectul de reabilitare termică, fără discuție, este cel mai mare, pentru că este și cel mai vizibil. Pe lângă acesta, achizițiile de aparatură sunt considerabile. Pot menționa, ca un fapt special petrecut anul trecut, proiectul privind infecțiile nosocomiale. A fost un proiect mare, pentru care am obținut suma maximă de finanțare și care a adus îmbunătățiri semnificative în dotările secțiilor.

Și se simte asta? Există date, nu?

Da, în primul rând, se vede la nivelul indicatorilor privind infecțiile nosocomiale. Pot spune că unul dintre indicatorii mei de management este acesta. Ministerul a stabilit o rată minimă a infecțiilor nosocomiale de 3%. La noi, rata infecțiilor asociate asistenței medicale a scăzut în 2024 la 1,03%, față de 1,79% în 2023 și 2,66% în 2022. Deci, se vede. Pe ultimii trei ani, se vede. Este normal să fie așa.

Dotări și personal

Din punct de vedere al dotărilor, mai sunt probleme? Mai sunt nevoi?

În momentul de față, avem ca prioritate un aparat pentru Secția de Obstetrică-Ginecologie. Nu pentru că nu ar exista unul, ci pentru că este uzat. Prin aceste proiecte finanțate din fonduri europene, încercăm să aducem tehnologie nouă. Ultimul proiect aprobat și aflat în derulare este cel de oncologie, prin care vom înlocui un computer tomograf cu unul mult mai performant. Vom aduce un robot de farmacie pentru citostatice, care va mixa soluțiile toxice fără influență umană. Vom mai achiziționa și un aparat SPECT. Un astfel de aparat nu a mai existat în Sibiu niciodată.

Din punct de vedere al personalului, cum stați? De curând s-a suspendat ordonanța care le interzicea medicilor să lucreze la stat după ce au ieșit la pensie, dar spitalele trebuie să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor până la finalul anului. Care este situația la Județean? 

Nu mi-a fost ușor să mă gândesc că am 60 de oameni pe care ar trebui să-i concediez și fără de care va fi foarte greu să funcționeze spitalul. Da, faptul că avem timp până la 31 decembrie ne oferă posibilitatea unei tranziții mai line. Vor pleca în pensie, dar nu toți odată.

Care sunt secțiile deficitare din punct de vedere al personalului?

Toate secțiile. Sunt anumite zone în mare dezvoltare, pe care am vrea să le prioritizăm. Mă refer la chirurgia vasculară, care este un compartiment în cadrul Secției de Chirurgie. Ne-am gândit să relocăm această secție, dar nu avem personal.

În această vară, CFR-ul va deveni spital municipal. Va prelua o parte din presiunea asupra Spitalului Județean?

Este un spital mic. Colaborăm deja foarte bine cu ei. Au o secție de cronici cu care ne sprijinim reciproc. Ne ajută să reducem presiunea, dar nu cred că va modifica semnificativ situația în viitorul apropiat.

Spitalul Județean a avut câteva cazuri controversate mediatizate. Un chirurg acuzat că tratează pacienţii în stare de ebrietate, un ginecolog care a trimis acasă o pacientă să-și recolteze singură secreție vaginală. Cum s-au finalizat anchetele?

Trebuie să explic câteva proceduri. Dacă aflu că cineva face ceva greșit, nu-l pot sancționa direct. Legea nu-mi permite. Toate aceste situații sunt analizate de Comisia de Etică, formată din medici ai spitalului. Comisia prezintă un raport, care poate include sau nu o propunere de sancțiune. Eu pot doar să aprob sau să resping propunerea. În caz contrar pot fi dat în judecată. Mi s-a întâmplat și am pierdut procesul.

Vă veți depune candidatura pentru un nou mandat?

Nu știu. Mi-aș dori să continui. Sunt multe proiecte pe care vreau să le finalizez, dar nu pot spune acum dacă voi depune dosarul.

Dacă veți avea un nou mandat, ce veți face diferit?

În primul rând, aș îmbunătăți comunicarea cu colegii. În rest, nu aș schimba multe lucruri.

Dacă nu veți candida, ce sfat i-ați da succesorului dumneavoastră?

Să se gândească în primul rând la instituție și abia apoi la sine. Eu am fost aici pentru spital.

Dacă nu vă mai depuneți candidatura, ce veți face?

Voi reveni în sala de operație 100%, dar nu aici. Mi s-a propus, dar nu mi s-a părut moral să îmi depun dosarul pentru un post la ORL din poziția de manager.

Încheiem cu un mesaj?

Cu toate obstacolele, intențiile noastre sunt bune. Rolul nostru este, până la urmă, să slujim pacienții. Nu putem mulțumi pe toată lumea, dar ne dorim mereu ce e mai bine. Nu doar eu, ci și marea majoritate a personalului de aici.

Sursa foto: Turnul Sfatului / Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671