„Norocul” care destramă vieți. Sibiul este împânzit cu săli de jocuri de noroc: peste 350 în municipiu, aproape 800 în județ

24 Martie 2025 18:27

Aproape 800 de săli de jocuri de noroc sunt în județul Sibiu – momeala perfectă pe care o prind sibienii aflați în căutarea „norocului” care să le aducă îmbogățirea peste noapte. Numai că în loc de îmbogățire aceștia se pomenesc cu viețile destrămate: își pierd familia, locul de muncă sau uneori chiar viața. Medicul și psihoterapeutul Holger Lux, de la Centrul de tratament al Asociației Crucea Albastră din Șura Mică, atragă atenția că numărul acestora este în creștere în ultimii ani: „Eu de câțiva ani spun că mă sperie și mă șochează câte săli s-au deschis în Sibiu, dar se pare că așa e în toată țara”.

La începutul lunii februarie, publicația Snoop scria că situația fără precedent a oamenilor care solicită să se țină cont de decizia lor de a nu mai participa la jocurile de noroc a fost discutată într-o ședință a consiliului consultativ al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Instituția recunoștea că a primit peste 14.000 de cereri de autoexcludere, numărul acesta ridicându-se la aproape 20.000 către sfârșitul lunii. Sursa citată scria anul trecut că majoritatea companiilor de pariuri sau „păcănele” încalcă legislația ce le permite jucătorilor cu probleme legate de dependență să se autoexcludă.

În contextul discuțiilor din ultima perioadă despre necesitatea reglementării mai stricte a acestui domeniu, Turnul Sfatului a solicitat de la ONJN o situație statistică a spațiilor în care „păcănelele” devin a doua casă pentru sibienii căzuți în plasa lor.

„La data de 12.02.2025, în județul Sibiu își desfășurau activitatea un număr de 47 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc, într-un număr de 794 spații de exploatare, iar în municipiul Sibiu își desfășoară activitatea un număr de 40 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc, într-un număr de 354 spații de exploatare”, se arată în datele transmise de ONJN.

La o populație de 388.000 de persoane în județ și 134.000 în municipiu rezultă o sală cu jocuri de noroc la aproape 500 de oameni la nivel de județ și o sală la aproape 400 de oameni în municipiul Sibiu.

ONJN a ținut să precizeze că în cadrul aceluiași punct de lucru își pot desfășura activitatea, în comun, un organizator de jocuri de noroc tip pariuri cotă fixă și un organizator de jocuri de noroc tip slot-machine, ambii organizatori având obligația înregistrării spațiului de joc ca punct de lucru. Este de remarcat că baza de date a operatorilor este permanent actualizată, ceea ce poate să semne că în acest moment se mai inaugurează un spațiu în care se vinde „norocul” la colț de stradă.

Numărul pacienților dependenți de jocuri de noroc, în creștere

Dependența de jocuri de noroc, la fel ca alcoolismul sau dependența de droguri sunt printre cele mai frecvente adicţii pe care le dezvoltă oamenii. Unii aleg să lupte pentru viaţa lor, alţii lasă ca adicţia să le curme viaţa.

Cei care găsesc puterea să lupte, au ocazia să ajungă la Centrul de tratament din Șura Mică.

Holger Lux, medic și psihoterapeut, avertizează că efectele sonore și luminoase din săli sunt concepute pentru a induce jucătorilor iluzia că pot controla rezultatele, însă în realitate, câștigurile sunt strict determinate de un program electronic. El spune că aproximativ 15% dintre pacienții centrului din Șura Mică sunt dependenți de jocuri de noroc, numărul lor fiind în creștere în ultimii ani.

„Numărul persoanelor care caută ajutor pentru dependența de jocuri de noroc este în creștere. Aproximativ 15% dintre pacienții care ajung la noi suferă de această problemă, un procent în creștere față de anii trecuți, când era estimat la 10%”, ne-a spus Lux. În fiecare an, centrul unde activează primește în jur de 200 de persoane pentru terapie.

Dependența „încrucișată”: problemele nu evită nici măcar oamenii cu epoleți

Un alt fenomen îngrijorător este dependența „încrucișată”, adică asocierea jocurilor de noroc cu alte adicții precum alcoolul sau drogurile. Lux oferă exemplul unui gardian dintr-un penitenciar care a mărturisit că se confruntă simultan cu toate cele trei tipuri de dependență.

„Nu demult am avut un tânăr, un gardian dintr-un penitenciar dintr-un alt județ, care zicea «eu sunt 3 în 1», adică alcool, droguri și jocuri de noroc. Deci, la unii se combină. Acum 5 luni am primit un telefon de la o doamnă care ne-a spus că fiul ei, fost polițist, e dependent de jocuri de noroc. Vreau să zic că de multe ori sunt chiar oameni cu o pregătire, poate chiar oamenii legii, care pot și ei să cadă în această capcană”.

În acest context, Holger Lux se arată „șocat” de creșterea alarmantă a numărului de săli de jocuri în orașele din România, inclusiv în Sibiu.

„Eu de câțiva ani spun că mă sperie și mă șochează câte săli s-au deschis în Sibiu, dar se pare că e în toată țara așa. Bine, s-a dat o lege anul trecut să le mai reducă, inclusiv s-a discutat despre reglementarea zonelor în care se pot amplasa, dar nu știu cât se respectă. Era vorba de distanța față de școli, să nu mai fie în localități mai mici etc.”, spune medicul.

„Problema este foarte serioasă. Tot mai mulți oameni își pierd familia, viața sau locul de muncă din cauza acestei dependențe. Se pare însă că în România aceste săli sunt foarte-foarte accesibile. În alte țări, accesul la jocuri de noroc este mult mai restricționat. Spre exemplu, în Ungaria există doar câteva cazinouri în toată țara”, subliniază Lux.

Citește și: După ce o casă de pariuri a fost promovată pe cerul Sibiului, am întrebat deputații ce părere au despre astfel de reclame. Doar doi au răspuns

Centrul în care activează colaborează și cu un grup de suport, numit „Jucători Anonimi”, creat în Sibiu, după modelul „alcoolicilor anonimi”, unde persoanele afectate pot participa la întâlniri săptămânale pentru a primi sprijin în procesul de recuperare.

Centrul de tratament din comuna Şura Mică este cel mai vechi centru de recuperare pentru bărbaţi dependenţi de alcool, droguri sau jocuri de noroc din ţară. Acesta a fost înfiinţat de Asociaţia Crucea Albastră din România în anul 1993, când biserica evanghelică a pus la dispoziţie clădirea fostei Casei Parohiale din localitate care a rămas practic abandonată după exodul masiv al populaţiei germane din zonă. Inaugurarea oficială a centrului a avut loc în iulie 1996.

Jocul de noroc nu e un joc

Jocul de noroc este o forma specială a jocului. Se deosebeşte de celelalte jocuri (jocuri de societate, jocuri de dexteritate, jocul de fotbal, jocul de teatru, jocurile pe calculator, jocuri de cuvinte, jocuri de idei şi jocul iubirii) prin faptul că deznodământul lui este determinat mai ales de hazard, iar jucătorul participă relativ pasiv, dar există un stimulent exterior sub formă de câştig în bani.

Jocul la aparate (slot-uri, "păcănele"): Datele prezentate de Lux arată că între 80% şi 90% dintre clienţii care s-au prezentat vreodată la un centru de consiliere sau la o clinică pentru dependenţă au probleme cu jocul la slot-uri. Nu se pot desprinde de aparatele colorate şi sonore, așezate în baruri sau săli de jocuri.

Aparatele noii generaţii sunt foarte complexe din punct de vedere tehnic. Prin îmbinarea tipurilor de jocuri (speciale şi de risc) se poate ajunge la câştiguri, dar și la pierderi foarte mari. Astfel, un jucător poate pierde într-o zi tot salariul dintr-o lună. Aparatele creează efecte speciale care dau impresia jucătorului că poate influenţa demersul jocului. Se aprind butoane luminoase de start, stop şi risc şi dau impresia ca doar trebuie accesate la momentul potrivit.

Conform unei analize transmisă de medicul Holger Lux, jucătorii dezvoltă anumite tehnici de joc. Unii apasă butoanele atunci când se aprind iar alţii la semnalul sonor. Impresia ca astfel se poate influenţa aparatul constituie o iluzie. Momentul apăsării tastelor nu influenţeaza rezultatul jocului, ci creează doar niște efecte de interfață. Rezultatul jocului este stabilit în prealabil printr-un program electronic,Iar acesta este conceput în așa fel încât este asigurată pierderea din partea celor care joacă regulat.

Aparatul returnează 60% din banii introduși, minus TVA. La o miză de 20 Euro cenţi pe joc, o durată a jocului de 12 secunde şi o cota medie de 60% câştig, se pierd automat cel puţin 28 de Euro pe oră şi aparat. În cazul în care aparatul nu dă un câştig, suma pierdută se ridică la 58 Euro pe oră. Cine joacă regulat, pierde automat.

O dependență veche

În mod eronat dependenţa de jocuri de noroc este numărată adesea printre noile dependenţe. Aceast tip de dependență însă a fost descris de mult. În 1905, de exemplu, psihiatrul Hans Fischer a publicat un raport cu titlul: „Morala Jucătorului. Un studiu despre dependenţa de jocuri de noroc şi relaţia ei cu dependenţa de alcool şi dependenţa de morfină”.

Și scriitori au atins acest subiect: „Jucătorul” de F.M. Dostoievski şi jurnalele impresionante ale soţiei sale Anna Grigorievna „Călătoria în vest”; Hans Fallada cu „Lup între lupi” sau nuvela lui Stefan Zweig „Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei”.

Ceea ce este nou la jocurile de nororc este doar răspândirea lor. Pe vremuri se vorbea doar de cazuri individuale, în ziua de astăzi însă se presupune că există peste 150.000 de dependenţi de jocuri de noroc care au nevoie de consiliere şi tratament. Acestora li se adaugă aparţinători, membri ai familiei, care necesită şi ei ajutor. Explicaţia acestei creşteri razante este disponibilitatea mărită a jocurilor de noroc.

Simptome

Specialiștii spun că dependenţii de jocuri de noroc îşi pot ascunde dependenţa ani îndelungaţi. Cu toate că îşi camuflează dependenţa, există simptome după care aceasta poate fi identificată.

Dependenţii de jocuri de noroc au un comportament care atrage atenţia: de cele mai multe ori nu au nici timp nici bani. Simptomele care trag atenţia sunt: nu au timp, nu au bani. (Sursa – din materialul „Jocuri de noroc”, tradus de medicul Holger Lux).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi