„Ecoul legionar azi”, discuții la Biblioteca Astra. „Asta e una din marile probleme: am decuplat foarte mult cunoașterea de difuzarea cunoașterii”

Doi profesori universitari de la Cluj și o tânără artistă vizuală din Sibiu au vorbit celor interesați, la invitația Bibliotecii Astra, despre moștenirea legionară și impactul acesteia asupra României actuale.

„Această tăcere a făcut mult rău tuturor. Vorbitul pe subiecte care nu sunt comode sau plăcute este foarte important. Azi avem o încercare de repovestire a unui eveniment, care reflectă o stare de spirit, o atitudine”, a arătat în deschiderea discuțiilor Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu.

Sub denumirea de „Ecoul legionar azi”, dialogul propus de Biblioteca Astra a avut loc joi după amiaza și i-a adus în fața celor câțiva sibieni interesați de subiect pe Virgiliu Țârâu și Ioan – Marius Bucur, profesori universitari doctori la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Înaintea celor doi, Sorina Tomulețiu, artist vizual sibian, a oferit celor prezenți o scurtă înregistrare a unei discuții avută cu bunica sa, Nina Bosâncean, care s-a refugiat din Basarabia la Ploiești înaintea ocupației sovietice din 1940. În înregistrarea audio, Nina Bosâncean povestește despre modul în care a perceput evenimentele de după noaptea de 27/28 noiembrie, în care legionarii i-au ucis pe istoricul Nicolae Iorga, la scurt timp după uciderea economistului Virgil Madgearu. „Încerc să recreez acea perioadă prin artă, să continui această poveste de la ea”, a spus Sorina Tomulețiu.

Cei doi profesori universitari au descris mai apoi contextul interbelic în care în România a crescut mișcarea legionară. „România a fost o țară victorioasă după primul război mondial, dar era sentimentul «să nu vină cineva să ne ia averea». Un sentiment de teamă, care vine din cauza structurii etno-demografice și confesionale, care nu era favorabilă românilor. Mai ales în centrele urbane importante: în Cluj se vorbea ungurește, în Sibiu se vorbea nemțește. Există o minoritate fragilă de alfabetizare la români, spre diferență de alte etnii”, a arătat profesorul Marius Bucur.

Instabilitatea politică era o altă caracteristică a perioadei interbelice, una care caracteriza și alte țări – Polonia interbelică, spre exemplu, a numărat 27 de guverne în doar doi ani. În țara noastră lipsea și o cultură politică pe măsura dreptului la vot. 

„Drama e că toată lumea aștepta «ca peste noapte să se rezolve». Cei care dobândesc dreptul de vot, îl dobândesc fără a avea cunoștințele necesare. Chiar dacă, poate, cel mai performant sistem de vot era la români: se vota o listă, dar se putea nota și ordinea pe listă. Efectul, în 1918: din circa 900.000 de voturi, au putut fi numărate 600.000. Un an mai târziu, tot o treime au fost anulate: pentru că sistemul era prea avansat, societatea politică nu era pregătită”, a descris Virgiliu Țârâu.

Discuțiile care s-au întins pe parcursul a două ore au inclus și întrebări referitoare la revigorarea ideilor legionare. Profesorul Virgiliu Țârâu a arătat că preferă să fie de partea optimistă a perspectivei. „Hans Kelsen a spus că democrația nu constă în alegeri,în drepturi și libertăți, reguli joase sau înalte, ci, peste toate acestea, democrația face distincția celor care li se aplică legile. În statele democratice legile se aplică și celor care le-au enunțat. Am câștigat un stat juridic care ne poate apăra, dacă și noi apelăm la el, de aceste abuzuri. Senzația mea este că în contextul în care în toată Europa avem și un val de iliberalism, o redută foarte puternică este Justiția. Acolo unde dispare statul de drept orice este posibil mai apoi”.

Tot Virgiliu Țârâu a mai arătat că, în mod paradoxal, în ciuda instrumentelor extrem de facile de azi pentru a ajunge la informație, aceasta nu este accesată. „Asta e una din marile probleme: am decuplat foarte mult cunoașterea de difuzarea cunoașterii. Pericolul există și e cât se poate de evident că istoria pe care cineva și-o prezintă e foarte bine croșetată pentru a argumenta un anumit tip de viitor care să justifice acțiuni din prezent. Mă tem foarte mult când politicienii încearcă să facă istoria. În urma câteva zile am încercat să văd cam câte teze de doctorat au fost scrise pe subiectul acesta (la mișcării legionare – n.r.), deși nu sunt foarte multe, sunt foarte bune. Nu sunt discutate, nu sunt difuzate și asta e o problemă”, a mai spus Virgiliu Țârău.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi