Rectorii celor mai importante universități din România cer mai multe intervenții în învățământul superior: utilizarea IA, buget pentru internaționalizare, atragerea de profesori din diaspora, revizuirea finanțării

Consorțiul Universitaria (CU), cea mai mare asociere de universități din România, din care face parte și universitatea din Sibiu, a adoptat o serie de noi cerințe pentru Ministerul Educației, care se adresează învățământului superior. Unele dintre acestea vizează revizuirea modelului de finanțare, alocarea unor bugete separate pentru cercetare și internaționalizare, inclusiv pentru atragerea de profesori străini și din diaspora. Alte aspecte vizează stabilirea acelorași taxe la nivelul universităților sau mobilitatea studenților între universitățile membre ale consorțiului.

Din Consorțiul Universitaria fac parte Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Rectorii acestora s-au întrunit la Timișoara în perioada 3-5 aprilie pentru a dezbate probleme de actualitate din domeniile învățământului superior și cercetării. Aceștia au evidențiat o serie de „idei relevante” pentru dezvoltarea învățământului superior din România, unele dintre care fiind transmise Guvernului.

Evaluarea ARACIS – o dată la 7 ani, în loc de 5 ani

În prezent, evaluarea ARACIS pentru menținerea acreditării unei instituții de învățământ superior se face o dată la 5 ani. Consorțiul Universitaria a propus ca această periodicitate să fie extinsă la 7 ani. Totodată, rectorii solicită clarificarea unor documente cu privire la calitatea programelor de studii, care sunt necesare pentru evaluările externe.

„Universitățile din Consorțiul Universitaria apreciază că noul cadru legal național în domeniul evaluării externe a calității educației în învățământul superior simplifică și clarifică procesele desfășurate în acest domeniu, și solicită Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) să elaboreze și să adopte în cel mai scurt timp, pentru a facilita procesele de evaluare externă necesară a se desfășura, o serie de documente legate de standardele de calitate specifice pentru programele de studii universitare de masterat, pentru programele de studii universitare la forma de organizare cu frecvență redusă și la distanță, pentru domeniilor de studii postuniversitare, pentru programele de studii universitare de licență Educație timpurie și Pedagogia învățământului primar etc. CU solicită, de asemenea, Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să modifice legislația în vigoare în așa fel încât procesele de evaluare periodică pentru menținerea acreditării programelor și domeniilor de studii universitare să se desfășoare o dată la 7 ani, să elaboreze legislația necesară în vederea organizării programelor de studii universitare de masterat la forma de învățământ la distanță și de asemenea solicită MEC ca locurile bugetate rămase neocupate în urma procesului de admitere, la ciclurile de licență și de masterat, să nu se poată transforma prin echivalare în locuri bugetate la ciclurile de masterat sau la doctorat și acestea să se redistribuie universităților care în urma procesului de admitere au ocupat locuri în regim cu taxă.

Considerăm că MEC și ARACIS trebuie să aducă tarifele aferente proceselor de evaluare externă la valori rezonabile pentru instituțiile de învățământ superior”, se arată în comunicatul CU.

Legislație pentru utilizarea IA și buget pentru internaționalizare

De asemenea, conducătorii celor nouă universități din cadrul consorțiului solicită ca microcertificările și utilizarea Inteligenței Artificiale (IA) în mediul universitar să fie prevăzute în legislație.

„Solicităm MEC să adopte în cel mai scurt timp legislația secundară necesară pentru implementarea prevederilor din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la microcertificări (articolului 185, alineatul (6)), la programele de studii postuniversitare (articolul 74, alineatul (3)), precum și la recunoașterea creditelor între ciclurile de învățământ superior (articolul 51, alineatul (2)), precum și finanțarea inițiativelor de dezvoltare de bune practici și competențe în utilizarea AI în mediul universitar, spre exemplu prin integrarea unui nou obiectiv în competiția pentru fondul de dezvoltare instituțională (FDI)”, se arată în comunicat.

În același context, consorțiul atrage atenția Minsiterului Educației să acorde o importanță mai mare „alocării unui buget destinat internaționalizării în bugetele universităților”, precum și să susțină financiar programele de tip „Visiting”, cu componentă de cercetare și academică, posibil și cu o componentă Diaspora, pentru atragerea de resursă umană internațională.

Finanțare diferențiată a universităților și bani pentru cercetare

CU mai propune ca evaluarea și clasificarea universităților să fie urmate de o „finanțare diferențiată”. Aceasta ar trebui realizată „explicit din resurse suplimentare față de finanțarea de bază, suplimentară sau complementară, prin alocarea anuală a unui buget destinat cercetării”.

„CU are ca obiective atât dezvoltarea relațiilor inter-instituționale cât și transferul de bune practici înspre sistemul național de învățământ superior și de cercetare. Astfel, pentru a întări rolul și importanța Consorțiului, pentru zona de cercetare sunt propuse două direcții de colaborare, și anume deschiderea reciprocă și partajare a accesului la echipamentele și infrastructura de cercetare existentă în instituțiile de învățământ superior și, respectiv, finanțarea din resurse proprii sau din surse externe a unor proiecte de cercetare și dezvoltare la nivelul universităților care vizează intenția ca universitățile membre ale CU să dezvolte proiecte de cercetare comune, care să includă în egală măsură cercetători cu expertiză avansată, tineri cercetători în formare, cât și doctoranzi”, mai arată rectorii celor nouă universități.

Revizuirea modelului de finanțare a învățământului superior

Revizuirea modelului de finanțare a învățământului superior este un alt aspect asupra căruia s-a discutat în cadrul Consorțiului Universitaria. Rectorii celor nouă universități au anunțat că vor discuta acest lucru în cadrul unui grup de lucru, care va analiza costul real per student. Totodată, aceștia propun o „suplimentare consistentă a finanțării instituționale”.

„La nivel sistemic a fost subliniată necesitatea revizuirii modelului de finanțare a învățământului superior și s-a decis constituirea unui grup de lucru, cu participarea fiecărei universități din Consorțiu, care să analizeze și să fundamenteze costul real per student pentru domeniile de studii ce se regăsesc în universitățile membre ale Consorțiului. Dincolo de asta, analizând aspectele financiare ce decurg din derularea activităților curente ale universităților CU propune: suplimentarea consistentă (minimum 25%) a finanțării instituționale, asigurarea creditelor bugetare necesare pentru realizarea decontărilor în cadrul proiectelor cu finanțare din PNRR și remedierea disfuncționalităților în mecanismul de rambursare specific implementării acestor proiecte. Procedurile actuale s-au dovedit nefuncționale, generând blocaje frecvente în decontarea cererilor de transfer, ceea ce afectează grav ritmul implementării proiectelor asumate de universități. Se impune o simplificare administrativă, crearea unui cadru procedural clar și predictibil, pentru a asigura o absorbție eficientă și sustenabilă a finanțărilor destinate digitalizării și dezvoltării mediului academic. De asemenea solicităm susținerea proiectelor de infrastructură universitară finanțate prin PNRR pentru finalizarea acestora în termenele contractuale”, se arată în comunicatul de presă.

Aceleași taxe peste tot

Realizarea unei negocieri colective, în numele consorțiului, a contractelor încheiate cu principalii furnizori de software, armonizarea între universitățile din consorțiu a taxelor de școlarizare pentru ciclurile de studii de licență și de masterat, precum și a taxelor de susținere a tezelor de doctorat și a tezelor de abilitare, cât și a remunerării membrilor în comisiile de susținere au fost alte teme discutate.

Studenții să se mute mai ușor de la o universitate la alta

Din comunicatul de presă al CU înțelegem că la întânire au participat și studenți. Aceștia ar fi transmis că își doresc o mai bună mobilitate între instituțiile superioare.

„Studenții prezenți, membri ai universităților din CU, au dezbătut subiecte de interes pentru aceștia, precum: mecanismele și procedurile de acordare a burselor, activitatea studenților reprezentanți, integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional, procesul de evaluare a studenților dar și implicarea lor mai consistentă în procesul de evaluare a cadrelor didactice, în activitatea SAS sau integrarea studenților cu cerințe educaționale speciale. În anul universitar 2025 – 2026 se dorește implementarea „Metodologiei cadru cu privire la mobilitățile academice interne de scurtă durată ale studenților din cadrul universităților membre ale Consorțiului Universitaria””, au transmis reprezentanții Conorțiului.

Acest lucru înseamnă că studenții vor putea studia temporar (pe termen scurt) în cadrul altei universități din consorțiu, fără a fi nevoie să se transfere definitiv. Este o formă de mobilitate academică internă, similară cu schimburile Erasmus, dar la nivel național.

În final, se menționează că și reprezentanții sindicatelor au propus o serie de măsuri pentru politicile de resurse umane în universități, cum ar fi: aplicarea completă a drepturilor salariale legale, promovarea utilizării și reglementării inteligenței artificiale în educație, evaluarea impactului stresului profesional, creșterea eficienței comisiilor paritare; stimularea mobilităților interne între sindicatele universitare.

Citește și: Masterat pentru profesorii care predau la liceu și integrarea IA în educație. Idei de reformă în învățământ, solicitate de la Sibiu

Este de menționat că în cadrul CU Universitatea de Stat din Moldova are statut de membru asociat. La întâlnirea de la Timișoara rectorii au aprobat, în consens, cererea Academiei de Studii Economice din Moldova de a deveni partener strategic al CU.

Foto: uvt.ro