În 10 octombrie 1925 apărea în Monitorul Oficial al României noua organizare teritorială a județului Sibiu. Plasa Turnișor cuprindea, pentru prima dată, comuna Râul Sadului. Se despărțea de Rășinari și avea propria primărie.
În total, erau atunci în județ șase „plăși„, două comune urbane și 87 de comune rurale. În afară de Sibiu, doar Ocna Sibiului mai deține titlul de ”comună urbană”, iar celelalte reședințe de ”plăși” erau Avrig, Nocrich, Săliște, Miercurea și Turnișor.
În plasa Turnișor figura în premieră comuna Râul Sadului, un grup de case care se despărțeau de Rășinari.
Unul din motivele ruperii dintre cele două comunități era atunci lipsa unui drum care să le lege.
”Ne simțim ca frații, suntem aceiași oameni, de fapt”
Acum, după 100 de ani fără câteva luni, cele două localități iau în calcul unirea, însă situația este aceeași ca în 1925: nu există o șosea care să le unească direct.
”Trebuie să ne gândim de ce s-au separat cele două localități. Pe atunci, cei din Râul Sadului ajungeau foarte greu la Rășinari, să-și rezolve probleme. Acum, situația ar fi la fel, ar trebui să existe o cale de comunicare directă, să nu se ocolească prin Sadu și Cisnădie”, explică primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan.
El spune că față de acum 100 de ani sunt alte posibilități, însă această problemă ar trebui rezolvată.
”Pe de altă parte, noi avem acum mult mai multe posibilități să rezolvăm problemele. Există varianta pe online. Însă și aici ne lovim de situația celor care au rămas în Râul Sadului, oameni mai în vârstă, care nu folosesc aplicațiile foarte e bine. Trebuie să găsim soluții. De multe ori mergem în vizită, ne simțim ca frații, suntem aceiași oameni, de fapt, ei au rude aici, noi avem rude acolo”, spune primarul din Rășinari.
El spune că a discutat cu Daniel Minea, primarul din Râul Sadului, pentru a găsi soluții pentru un drum direct.
”Da, în principiu ar fi viabil un drum. Am discutat cu Daniel, să vedem cum putem să facem un drum să lege mult mai ușor Râul Sadului de Rășinari, să găsim o variantă să-i aducem mai ușor pe oameni aici. Ne-ar plăcea să revină satul de bază. Sunt anumite probleme și lucruri dar cred că ar putea fi rezolvate”, spune Bucur Bogdan.
„Înainte treceau oamenii cu măgarii peste deal. La cununie civilă, tot așa mergeau, aia era viața”
De cealaltă parte, Daniel Dumitru Minea, primarul localității spune că ar vrea o unire cu Rășinariul, însă nu crede că cetățenii ar fi de acord.
”Nu prea avem ce face. Probabil dacă am face referendum, nu ar fi lumea de acord. Acum 100 de ani, Râul Sadului s-a despărțit de Rășinari. Atunci o delegație de la noi din sat s-a dus la rășinăreni și s-au separat. A funcționat până acum, e o zonă frumoasă, are potențial turistic, însă numărul de locuitori ne trage în jos. Suntem 500 de oameni. Marea problemă este că nu avem drum de legătură cu Rășinari.
Înainte treceau oamenii cu măgarii peste deal. La cununie civilă, tot așa mergeau, aia era viața. Suntem în discuții cu cei din Rășinari să unim un drum forestier local și o potecă, să facem un drum pe care să e poate să se circule. Vedem. Poate ne vom uni din nou la reforma administrativă, dacă chiar se face, dar nu avem cum să mai rezistăm 500 de oameni”, spune primarul.
O parte din vechiul drum dintre Rășinari și Rîu Sadului. Sursa video: Turnul Sfatului
Râul Sadului este comuna din județ cu cei mai puțini locuitori, 514 – după recensământul încheiat în 2021. Deasupra comunei sunt Ludoș (584), Bruiu (671), Mihăileni (973) și Marpod (982).
În 2023, comuna Rășinari a avut un buget total de 21,6 milioane de lei, în timp ce Râul Sadului a avut în total 3,82 de milioane de lei. Din impozitul pe venit, Rășinariul a strâns 1,68 de milioane de lei, în timp ce Râul Sadului a obținut 282 de mii de lei.
Monitorul oficial din 1925 care prezenta noile localități care formau județul Sibiu. Sursa foto: Arcanum
Cum s-a împărțit Sibiul în 1925.
Judeţul Sibiiu cu noua lui împărţire după reforma administrativă. Conform Decr. Reg. Din Mon. of. Nr. 223 din 10 Oct. a.c. Judeţul Sibiiu în afară de oraşul Ocna Sibiiului, mai are încă 87 comune împărţite în 6 plăşi.
Plaşile şi comunele cari îi aparţin se arată mai jos.
Plasa Avrig cu comunele: Boiţa, Bradu, Glămboaca, Porceşti, Racoviţa, Sadu, Săcădate, Sebeşul de Jos, Sebeşul de Sus, Tălmaciu şi Tălmăcel.
Plasa Miercurea cu comunele: Apoldul de Jos, Apoldul de Sus, Boz, Cărpiniş, Cunţa, Dobârca, Draşov, Gârbova, Gusu, Jina, Ludoşul, Poiana, Reciu, Sângătin, Spring, Ungurei şi Vingard.
Plasa Nocrich cu comunele: Alţina, Chirpăr, Cornățel, Fofeldea, Hosman, Ilimbav, Marpod, Nucet, Săsăuşi, Ţichindeal şi Vurpăr.
Plasa Ocna Sibiiului cu comunele: Armeni, Alămor, Bogatul Român, Doştat, Haşag, Loamnaș, Mândra, Pâuca, Presaca, Rusciori, Ruşi, Slimnic, Şura Mică şi Topârcea.
Plasa Sălişte cu comunele: Aciliu, Amnaş, Cacova Sibiiului, Galeş, Gura-Râului, Mag, Orlat, Rod, Săcel, Sibiel, Tilişca şi Vale.
Plasa Turnişor cu comunele: Bungard, Caşolt, Cisnădie, Cisnădioara, Cristian, Daia, Guşteriţa, Hamba, Mohu, Noul, Poplaca, Răşinari, Râul Sadului, Roşia, Şelimbăr, Şura Mare şi Veştem.
Reşedinţa plăşilor este în comunele, după care plăşile au luat denumirea. Această nouă împărţire a judeţului va lua fiinţă pe ziua de 1 Ianuarie 1926. (Cuvântul Poporului 8 noiembrie 2025).
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: reforma administrativa a sibiu , cate localitati sunt in judet , cati locuitori sunt in judet , locuitori rasinari , video
Vizualizari: 7808
Ultimele comentarii
Acum 25 minute
HBomb
Acum 32 minute
Eruditian Slobozan Baroreu
Acum 47 minute
Marius
Acum 57 minute
HBomb
Acum 1 oră
HBomb