Creștere semnificativă a cazurilor de depresie la copii și adolescenți în Sibiu. Specialiștii Răzvan Iliș și Iulia Corlaciu: „Această afecțiune nu este un moft, iar faptul că nu se vede nu înseamnă că nu doare”

Numărul cazurilor de depresie în rândul copiilor și adolescenților din județul Sibiu a înregistrat o creștere destul de mare în 2024, ajungând la 29 de noi diagnostice față de un singur caz în 2021. Evoluția este confirmată atât de datele oficiale, cât și de observațiile specialiștilor, psihologul clinician Răzvan Iliș și medicul psihiatru pediatric Iulia Corlaciu, care explică acest fenomen prin factori sociali, psihologici și culturali, cu un rol accentuat al mediului online și al presiunilor școlare.

Numărul copiilor și adolescenților diagnosticați cu depresie în județul Sibiu a cunoscut o creștere semnificativă în 2024, conform datelor oficiale obținute de la Ministerul Sănătății și prezentate public de deputatul Raluca Turcan în cadrul unei conferințe de presă la Sibiu.

Statistica arată o evoluție fluctuantă a noilor cazuri de depresie, dar cu un salt considerabil în ultimul an analizat. Dacă în 2021 fusese raportat un singur caz la categoria de vârstă 5–19 ani, în 2024 au fost înregistrate 29 de cazuri noi.

Datele oficiale arată astfel: în 2020, în județul Sibiu au fost 207 cazuri noi, dintre care 4 la grupa de vârstă 5–19 ani; în 2021 – 156 de cazuri noi (1 minor); în 2022 – 443 de cazuri noi (10 minori); în 2023 – 247 de cazuri (6 minori); iar în 2024 – 448 de cazuri noi, dintre care 29 în rândul minorilor.

Evoluția este vizibilă, atât la nivelul populației generale, cât și în rândul copiilor și adolescenților, iar specialiștii consultați explică acest fenomen printr-o combinație de factori psihologici, sociali și culturali.

Răzvan Iliș spune că sănătatea mintală a copiilor este mai bine înțeleasă

Psihologul clinician și psihoterapeut Răzvan Iliș subliniază că societatea trece printr-o etapă în care sănătatea mintală a tinerilor devine tot mai vizibilă și mai bine înțeleasă. „În ultimii ani, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților a devenit un subiect tot mai prezent. Vedem într-adevăr o creștere a problemelor emoționale, așa cum arată și studiile și statisticile, dar și o mai bună recunoaștere a lor: părinții sunt mai atenți, observă mai repede când ceva nu este în regulă și cer ajutor din timp, lucru extrem de important.”

El observă și o creștere a solicitărilor de servicii de psihoterapie, nu doar ca urmare a apariției unor probleme emoționale, ci și din motive ce țin de preocuparea crescută pentru bunăstarea psihologică. „Această preocupare este legată de nivelul mai ridicat de informare și de dorința de a fi cât mai adaptați și eficienți la școală, în grupurile sociale, în familie sau la locul de muncă, fără să presupună neapărat existența unui diagnostic pus de un medic specialist. Într-un context în care acordăm o importanță crescută sănătății mintale, este firesc ca numărul vizitelor la specialiști să crească și, implicit, să vedem mai multe diagnostice. Totuși, acest lucru nu diminuează importanța cifrelor: cazurile există. Avem, în mod real, un număr mai mare de persoane care au nevoie de sprijin de specialitate, indiferent dacă această creștere se datorează unei incidențe mai mari a tulburărilor sau unei educații mai bune în domeniul sănătății mintale.”

În ceea ce privește depresia, Răzvan Iliș explică faptul că aceasta este o tulburare complexă, influențată de factori biologici, psihologici și de mediu. „E important să înțelegem că depresia nu este un moft și nici un semn de slăbiciune, este vorba despre o tulburare complexă, influențată de factori biologici, psihologici și de mediu. La apariția ei pot contribui diverse contexte de viață, ca de exemplu conflictele în familie, divorțul părinților, pierderile unor persoane apropiate sau problemele de sănătate. În adolescență, pe lângă aceste aspecte, se adaugă și schimbările specifice pubertății, presiunea socială resimțită și procesul de definire a propriei identități. Toate acestea pot crește semnificativ vulnerabilitatea emoțională, iar faptul că nu se vede nu înseamnă că nu doare”, spune el.

Un aport îl are și mediul online

Un element central în vulnerabilitatea emoțională a tinerilor este mediul online, spune psihoterapeutul. 

„Adolescenții petrec mult timp online, într-un mediu în care comparația este permanentă. Instagram, TikTok sau Facebook sunt pline de „vieți perfecte”, filtre și idealuri greu de atins. Studiile arată că această expunere constantă poate afecta imaginea de sine, poate crește nesiguranța, poate duce la insatisfacție legată de propriul corp și, în general, poate scădea stima de sine.”

Comentariile negative, presiunea de a posta constant și teama de excludere amplifică simptomele emoționale. La acestea se adaugă ritmul solicitant de la școală, lipsa odihnei adecvate, programul aglomerat al părinților și numărul mare de activități extrașcolare ale copiilor.

„Partea bună este că se poate interveni eficient. Cercetările arată că sprijinul emoțional timpuriu, comunicarea deschisă în familie, învățarea limitelor sănătoase legate de timpul petrecut pe rețele sociale, activitățile offline care cresc încrederea în sine (sport, artă, hobby-uri), oricare din acestea derulate împreună cu părinții, dar și accesul la consiliere psihologică pot preveni agravarea problemelor. De multe ori, se observă îmbunătățiri chiar după câteva ședințe, dacă sunt ascultați cu răbdare și fără judecată. Și de cele mai multe ori e nevoie de sprijin oferit părinților pentru a putea ajuta copiii sau tinerii.”

Răzvan Iliș amintește și existența programului „Din grijă pentru copii”, demarat în 2021 în contextul pandemiei, în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România. Acesta oferea suport psiho-emoțional copiilor și adolescenților, inclusiv intervenții privind anxietatea, depresia și riscurile asociate utilizării excesive a internetului. Programul nu mai este activ în prezent, deși, potrivit psihologului, și-a demonstrat utilitatea în perioada de derulare.

Dr. Iulia Corlaciu este de părere că depresia nu este semn de slăbiciune 

Perspectiva medicului sibian Iulia Corlaciu, doctor specialist în psihiatrie pediatrică subliniază aceleași tendințe observate în practica de cabinet. Aceasta remarcă faptul că variațiile din statistici reflectă atât o creștere reală a vulnerabilității emoționale, cât și o recunoaștere mai bună a simptomelor de către adulții din viața copiilor.

„În cultura noastră, unde problemele emoționale la vârste mici au fost mult timp minimalizate sau interpretate drept răsfăț sau nevoie de atenție, faptul că familiile solicită mai repede evaluare reprezintă un progres important.”

Medicul enumeră o serie de factori frecvent întâlniți printre care presiunea școlară tot mai mare, programul încărcat, expunerea prelungită la mediul online, comparațiile constante de pe rețelele sociale, dificultățile din familie, pierderile recente și somnul insuficient.

În cazul adolescenților, se adaugă particularitățile neurobiologice ale pubertății, care cresc sensibilitatea la stres și la fluctuațiile emoționale. „Depresia nu este un semn de slăbiciune, ci rezultatul unei interacțiuni între biologie și context.”
Identificarea timpurie a simptomelor presupune implicarea unei întregi rețele de adulți.

„Pentru că depresia la copii are manifestări variate și uneori foarte subtile, intervenția eficientă presupune aproape întotdeauna o echipă. Părinții sunt esențiali, dar nu sunt singurii care pot observa primele schimbări. Cadrele didactice, prin contactul zilnic cu copilul, sunt adesea primele care remarcă scăderea motivației, oboseala accentuată, izolarea, dificultățile de concentrare sau iritabilitatea neobișnuită. Semnalele lor timpurii sunt extrem de valoroase, mai ales într-un sistem în care încă există reticență în a cere ajutor. La fel de importante sunt rolurile medicului de familie și ale pediatrului, care pot face trimiterea rapidă către evaluare de specialitate și pot exclude sau identifica factori medicali asociați. O colaborare între școală, familie și specialiști crește semnificativ șansele de recuperare.”

Specialistul în psihiatrie pediatrică subliniază că depresia afectează întreaga familie, iar recuperarea depinde în mare măsură de modul în care părinții reacționează și oferă sprijin.

„De aceea, intervențiile terapeutice nu se limitează la copil sau adolescent. De multe ori este nevoie de sprijin și pentru părinți. Modul în care aceștia înțeleg simptomele, reacționează la ele, structurează rutina și oferă sprijin emoțional poate accelera sau, dimpotrivă, încetini recuperarea. Psihoeducația familiei este, în acest sens, la fel de importantă ca intervenția directă cu copilul.”, mai spune dr. Iulia Corlaciu.

Este nevoie de programe și centre specializate

În privința tratamentului, medicul arată că abordarea este individualizată. „Pentru mulți copii și adolescenți psihoterapia este suficientă. În formele moderate sau severe, atunci când funcționarea este afectată semnificativ sau când simptomele persistă în ciuda intervențiilor psihologice, tratamentul medicamentos poate fi recomandat. Nu înlocuiește terapia, ci o susține, reducând simptomele și permițând copilului să se poată implica activ în procesul terapeutic.”

Ea atrage atenția asupra necesității unor programe integrare de prevenție, psiho-educație și intervenție timpurie, precum și asupra dezvoltării unor centre specializate.

„Una dintre nevoile centrale rămâne accesul rapid la servicii specializate și dezvoltarea unor intervenții integrate: programe de prevenție, psiho-educație, centre de intervenție timpurie și o colaborare strânsă între toți adulții implicați în viața copilului. Copiii au o capacitate mare de recuperare atunci când primesc sprijin la timp. Iar această recuperare este un efort comun- al familiei, al școlii, al medicilor de prim contact și al specialiștilor în sănătate mintală”, încheie specialistul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi