Interviu. Dezvăluirile specialiștilor care au studiat scrisorile lui Vlad Țepeș: ”Orezul a apărut în Sibiu cu aproximativ 150 de ani înainte de prima cultivare a orezului în Europa”

Un studiu publicat în vara anului 2023 descria detalii neștiute despre Vlad Țepeș, în urma analizei chimice a scrisorilor scrise de către acesta, aflate în Arhivele Statului de la Sibiu.

Studiul a fost publicat atunci în revista Analytical Chemistry, ”Count Dracula Resurrected: Proteomic Analysis of Vlad III the Impaler’s Documents by EVA Technology and Mass Spectrometry”. spunea că în urma analizării chimice a trei scrisori semnate de voievodul Țării Românești au descoperit că acesta s-ar putea să fi suferit de o boală rară care îl făcea să verse lacrimi de sânge.

Cercetătorii de la Universitatea Catania din Italia au extras cu un an mai devreme, în 2022, mii de fragmente de proteine de pe suprafața acestor scrisori și au izolat în jur de 500 dintre cele care prezentau semne de degradare, ceea ce indică faptul că erau mai vechi de 500 de ani.

Citește și:

Rezultatele analizei scrisorii lui Vlad Țepeș, ținută la Sibiu: Domnitorul suferea de hemolacrie, o boală care îl făcea să aibă lacrimi amestecate cu sânge

Cercetătorii au izolat alte 100 dintre cele mai degradate proteine care erau probabil și cele mai vechi. Aproximativ 16 dintre aceste molecule proteice ar fi de origine umană și cel mai probabil provin de la domnitorul Țării Românești.

Aceste proteine sugerează faptul că Vlad Țepeș s-ar putea să fi suferit de boli respiratorii și de hemolacria, afecțiunea care face ca lacrimile să fie amestecate cu sânge.

Unul dintre autorii studiului, Gleb Zilberstein, a spus atunci că absența proteinelor animale din moleculele extrase de pe scrisori arată că cel care l-a inspirat pe Bram Stoker să scrie romanul Dracula s-ar putea să fi fost vegan.  

Turnul Sfatului a stat acum de vorbă cu Gleb Zilberstein care spune că cercetările pot fi extinse și pot aduce informații noi legate inclusiv despre Sibiul din urmă cu jumătate de mileniu.

Un exemplu: pe aceste scrisori există indicii că oamenii ar fi consumat orez, cu 150 de ani înainte ca această plantă să fi fost produsă în Europa.

Reporter: Cum ați reușit să extrageți informații biologice atât de detaliate din documente vechi de secole fără a le deteriora, pe scurt?

Gleb Zilberstein: Special pentru asta am dezvoltat o tehnologie specială pentru extragerea proteinelor, peptidelor și metaboliților. Tehnologia se numește „tehnologia EVA”.

Cu această tehnologie, este suficient să se extragă cantități de nanograme din substanțele analizate. Această cantitate este suficientă pentru detectarea și identificarea pe spectrometre de masă moderne.

Puteți descrie „tehnologia EVA” într-un mod accesibil publicului larg, astfel încât oamenii să înțeleagă cum funcționează și de ce este considerată inovatoare?

Gleb Zilberstein: Tehnologia EVA constă în mai multe componente: 1. extragerea nedistructivă a moleculelor biologice din probe; 2. Separarea acestor molecule biologice într-un cromatograf. 3. detectarea și identificarea acestor molecule biologice într-un spectrometru de masă; 4. Căutarea moleculelor „vechi” pe baza aminoacizilor caracteristici care se degradează în timp; 5. Căutarea organismelor vii relevante (plante, animale, bacterii etc.) sau a patologiilor pe baza biomarkerilor proteici specifici.

Cum v-ați asigurat că filmele EVA în sine nu conțineau contaminanți care ar fi putut afecta rezultatele analizei?

Gleb Zilberstein: În timpul producției filmelor de extracție, se efectuează controlul calității și purității filmelor EVA. În plus, filmele „goale” sunt analizate pentru a detecta contaminanți. Există o bază de date cu contaminanți tipici, care a fost utilizată și pentru a controla calitatea și fiabilitatea analizei.

Cât de sigur sunteți că materialul biologic analizat a aparținut efectiv lui Vlad Țepeș și nu altor persoane care au procesat ulterior scrisorile?

Gleb Zilberstein: Pe lângă proteomică și analiza metaboliților, efectuăm și analize ADN. Lucrăm la un profil genetic al lui Vlad Țepeș. Aceste rezultate nu au fost încă publicate.

Care sunt cele mai semnificative probleme de sănătate sau predispoziții medicale pe care le-ați identificat la Vlad Țepeș?

Gleb Zilberstein: Pe baza markerilor proteici, putem vorbi cu un grad ridicat de certitudine despre hemolacrie.

Ați găsit în aceste probe informații despre dieta lui Vlad Țepeș sau aspecte ale vieții sale cotidiene, cum ar fi igiena personală?

Gleb Zilberstein: Dieta lui era practic vegetariană. Cel mai interesant lucru este prezența urmelor de orez. Acest lucru este cu aproximativ 150 de ani mai devreme decât prima cultivare a orezului în Europa, în Italia, mai precis. Aceasta înseamnă că orezul a apărut în România mai devreme decât în orice altă parte a Europei.

Descoperirile dumneavoastră au confirmat sau infirmat vreun mit comun despre Vlad Țepeș, în special din cele legate de vampirism?

Gleb Zilberstein: Personajul istoric real Vlad Țepeș și miturile asociate cu numele său nu au nimic în comun. În timpul analizei noastre, am găsit urme de muște de fructe pe scrisorile sale.

În ebraică, „Beelzebub” înseamnă „stăpânul muștelor” (n.r. Beelzebub este numele unuia din cei șapte prinți ai iadului, un nume derivat din Ba‘al Zebûb, Ba‘al Zəbûb sau Ba‘al Zəvûv, cu numeroase variante, care a fost o zeitate semită venerată în orașul filistean Ekron). Poate că, de-a lungul a sute de ani, legenda „Beelzebub” din Sibiu a evoluat în legenda unui vampir. Dar acestea sunt ipoteze. Am văzut o inscripție în ebraică în Catedrala din Sibiu și am făcut legătura între prezența urmelor de muște de fructe și „Beelzebub”.

Proteinele vegetale identificate (de exemplu, din familia cruciferelor) ar putea oferi informații suplimentare despre flora predominantă, practicile agricole sau chiar dieta din acea perioadă?

Gleb Zilberstein: Da, aceasta este partea cea mai interesantă a analizei noastre. Reconstituim plantele și produsele agricole disponibile în perioada în care au fost scrise aceste scrisori. Cel mai interesant este prezența orezului, așa cum spuneam. Sibiu era un oraș comercial, iar mărfurile din Est includeau orez și alte produse agricole. Orezul a apărut în Sibiu mult mai devreme decât în Italia. Alte produse vegetale descoperite sunt, de asemenea, interesante.

Descoperirea bacteriei ciumei (Yersinia pestis) este o informație importantă. Ce ne spune aceasta despre răspândirea bolii în acea perioadă?

Gleb Zilberstein: Prezența bacteriei ciumei este, de asemenea, o descoperire importantă în analiza noastră. Aceasta datează epidemia de ciumă din România mai devreme decât se presupune de obicei. Negustorii genovezi au adus ciuma în Europa din Crimeea în 1347. România ar fi putut contracta ciuma de la aceiași genovezi, prin intermediul rutelor comerciale de la Marea Neagră.

Ați descoperit alte indicii despre boli grave sau epidemii care ar fi putut afecta populația Valahiei în timpul domniei lui Vlad Țepeș?

Gleb Zilberstein: Da, în prezent pregătim o nouă publicație despre bolile din Valahia în secolele XIII și XIV.

Poate fi utilizată această tehnologie pentru a verifica autenticitatea altor documente istorice sau relicve contestate?

Gleb Zilberstein: Da, tehnologia EVA poate fi utilizată pentru a verifica și analiza diverse obiecte. Am finalizat numeroase proiecte privind verificarea autenticității documentelor istorice și a obiectelor de patrimoniu cultural.

Cum evaluați colaborarea cu specialiștii de la Arhivele Statului din Sibiu?

Gleb Zilberstein: Colaborarea a fost minunată, totul a decurs excelent.

Ați dori să analizați și alte documente prezentate aici?

Gleb Zilberstein: Da, bineînțeles că am dori. Arhivele de Stat din Sibiu conțin multe documente importante și interesante, din care se pot culege o mulțime de informații istorice importante și neașteptate.

Ați discutat despre acest lucru? Aveți vreun plan în acest sens?

Gleb Zilberstein: Sper să depun în curând o nouă propunere la Arhive.

Care a fost cea mai mare provocare non-științifică cu care v-ați confruntat în cadrul acestui proiect și cum ați depășit-o?

Gleb Zilberstein: Nu au existat deloc provocări. Totul a decurs perfect. Colaborarea la proiecte cu parteneri români este pur și simplu minunată!

De altfel, articolul nostru din „Analytical Chemistry” despre această analiză a fost recunoscut ca un articol „de top” de către American Chemical Society și așteptăm cu nerăbdare să continuăm studiul altor documente și obiecte.

Recent, în Italia a izbucnit o dezbatere cu privire la descoperirea mormântului real al lui Vlad Țepeș în bazilica din Napoli. Ce părere aveți despre acest lucru? Sunteți interesat de această descoperire și de posibila analiză a rămășițelor sale?

Gleb Zilberstein: Da, știu despre acest mormânt. Ar fi interesant să realizăm un proiect și despre acest mormânt din Napoli.

Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului