Muzeograf al Muzeului Național Brukenthal, despre tablourile animate cu inteligența artificială: Ne dorim să atragem tinerii și vrem să deschidem noi perspective asupra artei tradiționale

Cinci lucrări de artă ale Muzeului Național Brukenthal au fost animate cu ajutorul inteligenței artificiale. Tablourile cu scene de iarnă au fost puse în mișcare și dinamizate, iar apoi postate pe pagina de Facebook a muzeului. Iulia Mesea, muzeograf al Muzeului Național Brukenthal, explică faptul că utilizarea inteligenței artificiale este o modalitate și o provocare de a atrage publicul, în special tinerii, spre artă.

Cea mai recentă lucrare care a fost dinamizată prin intermediul inteligenței artificiale este un peisaj hibernal din sec. XIX aflat în colecția de Pictură Europeană a Muzeului Național Brukenthal, atribuit lui Bruno van Straten cel Tânăr – Peisaj olandez (ulei pe pânză, 73 x 99 cm; semnat stânga jos cu brun: VAN STRATEN; nr. inv. 1972), 1870–1887.

Citește și: Cel mai vechi muzeu din România aduce tablourile la viaţă cu ajutorul inteligenţei artificiale. „AI-ul nu înlocuieşte tabloul. Îl provoacă”

„Lucrarea, inedită, a fost achiziționată în 1957, de la Wenzel Eugen Mühldorf din Sibiu și a fost atribuită de către Alexandru Gh. Sonoc pictorului olandez Bruno van Straten cel Tânăr (1812–1887), însă cu rezerve, din cauza stilului impresionist, a tematicii nespecifice, dar și pentru că, în ciuda tematicii hibernale, din motive stilistice, ea nu poate fi atribuită tatălui acestui artist, pictorul romantic Bruno van Straten cel Bătrân (1786–1870)”, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului. 

Video: Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal/Facebook

„În primul rând, este un moment în care Muzeul Național Brukenthal nu are un număr foarte mare de vizitatori. Este iarnă, este frig, lucru care împiedică oamenii, cumva, să iasă din casă. Ne-am gândit să rămânem totuși aproape de vizitatorii noștri, de publicul nostru, și să găsim o altă cale decât cea de a-i aduce în muzeu, în aceste zile foarte reci. Așa că le-am dat câteva provocări pe pagina de Facebook a muzeului, cu ajutorul inteligenței artificiale.

Fiind în anotimpul rece, imaginile care au fost alese de colegii mei pentru a fi dinamizate cu această mișcare pe care noua tehnologie ne-o pune la dispoziție, cuprind peisaje de iarnă. Ele se acordă foarte bine cu momentul în care suntem și nu sunt prezentate așa cum sunt ele cunoscute în mod obișnuit, statice, ci sunt animate discret. Sunt animate profesionist de doi dintre colegii mei de la IT și fotografie, este vorba despre Radu Obadă și Dani Fărcașiu. Ei au realizat aceste imagini cu peisaje de iarnă, cu scene de gen pentru că scena de gen, narativă este cea care se pretează cel mai bine acestui gen de intervenție”, a detaliat Iulia Mesea, muzeograf din cadrul instituției.

Potrivit acesteia, tablourile aparțin școlilor de pictură europerană și școlii naționale de pictură.

„Mi se pare important să găsească acele zone ale tabloului care se pretează mișcării pentru a păstra spiritul tabloului, mesajul lui. Nu trebuie să intervenim la modul brutal asupra unei imagini, nu trebuie să dinamizăm încât să cădem într-o extremă, într-o zonă care nu mai corespunde intenției pictorului. Privitorul trebuie să rămână în stare de contemplare, de meditație și doar să fie ajutat să citească povestea pe care tabloul o spune, iar prin intermediul celor care dinamizează, povestea este mai ușor de descoperit.

Cel care folosește tehnologia modernă animează acele zone din tablou care duc la descoperirea unor detalii pe care poate altfel le vezi mai greu”, a mai spus aceasta.

Aceasta mai explică faptul că folosirea intelgenței artificiale vine și din dorința de a atrage tinerii către muzeu și artă.

„Publicul tânăr este obișnuit cu imaginea care mișcă, cu imaginea dinamică, nu cu cea statică.

Este important ca tehnologia să fie folosită cu măsură și păstrând intenția artistului, să fie ca o prelungire a ceea ce artistul a dorit să prezinte prin lucrarea originală. Ceea ce ne dorim foarte mult este să provocăm publicul și să-l aducem apoi în muzeu ca să vadă lucrările originale. Tinerii sunt cei mai provocați, ei sunt cei mai obișnuiți cu imaginea în mișcare, cu video-clipurile, cu imaginile dinamizate.

Este un ajutor și este un mijloc de a deschide noi perspective asupra artei tradiționale, asupra artei vechi, ne dorim să atragă publicul tânăr, dar și publicul care dorește să vadă imagini vechi înțelese într-un alt mod”, a concluzionat ea.