Calitate discutabilă și risipă a alimentelor în programul „Laptele și cornul”. Părinții au făcut o petiție, iar directorii au reacționat: „Am avut surpriza de a găsi și insecte în biscuiți”

Părinți din județul Sibiu solicită îmbunătățirea calității produselor distribuite elevilor prin Programul „Laptele și cornul” reclamând într-o petiție online probleme legate de prospețime, calitate, diversitate și risipă alimentară. În timp ce unele unități de învățământ susțin că produsele sunt consumate fără dificultăți, altele confirmă existența unor deficiențe și chiar situații în care au fost returnate produse neconforme.

Părinții unor elevi din județul Sibiu au semnat o petiție adresată Consiliului Județean Sibiu, prin care își exprimă susținerea pentru Programul „Laptele și cornul” pentru școli, dar și nemulțumirea față de modul în care acesta este implementat.

Petiția poate fi consultată sau semnată AICI. Până la ora publicării acestui material peste 100 de persoane au semnat-o. 

Semnatarii consideră că programul are un rol important în alimentația copiilor, însă calitatea produselor lasă de dorit și programul nu-și atinge obiectivul. Potrivit petiției, copiii nu le consumă, iar produsele, de cele mai multe ori se aruncă.

„În forma actuală de implementare, observăm probleme privind calitatea și atractivitatea produselor distribuite.

Produsul de panificație oferit elevilor este adesea foarte tare și greu consumabil, fiind frecvent aruncat. Această situație conduce la risipă alimentară și la utilizarea ineficientă a fondurilor publice.

De asemenea, fructele distribuite nu sunt suficient de diversificate, ceea ce reduce interesul copiilor pentru consum”, se arată în petiție.

În document, semnatarii solicită analizarea calității produsului de panificație și înlocuirea lui cu un produs proaspăt, moale și adaptat preferințelor copiilor, în limitele cadrului legal. De asemenea, introducerea unei diversificări reale a fructelor, prin rotație săptămânală și utilizarea produselor de sezon, dar și monitorizarea transparentă a calității produselor livrate și publicarea informațiilor privind furnizorii și criteriile de calitate.

„Considerăm că scopul programului este ca produsele să fie efectiv consumate de elevi, nu doar livrate formal. Dorim un dialog constructiv și soluții concrete pentru creșterea eficienței acestui program în beneficiul copiilor noștri”, se mai arată în petiție.

Directori din Sibiu, de aceeași părere

Contactați telefonic mai mulți directori de școli din Sibiu au spus realitatea din școlile lor cu privire la aceste produse.

Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 21 din Sibiu, Violeta Solomon, spune că produsele din program sunt consumate mai bine de copiii din clasele primare și mai puțin de cei din gimnaziu, însă directoarea nu consideră că la nivelul școlii sunt probleme. 

„La noi nu consider că sunt probleme din acest punct de vedere. Copiii chiar le consumă, mai ales cei de primar. Chiar am întrebat-o de curând pe doamna care se ocupă de aceste produse și mi-a spus că nu sunt probleme. Cele mai apreciate sunt fructele și iaurtul, dar și calitatea cornului a crescut în ultimul timp. Cei de la gimnaziu sunt mai pretențioși. Dar știți cum sunt copiii când cresc, mai ales când dau, din păcate, de gustul produselor de fast food”, a declarat directorul.

La Școala Gimnazială Nr. 4 însă, directoarea, prof. Gabriela Maniu, spune că de mult timp se confruntă cu faptul că elevii nu consumă aceste produse. Spune că, în cele din urmă, produsele expiră și sunt nevoiți să le arunce. Au fost făcute și sesizări către Consiliul Județean, iar recomandarea a fost să se consume mai puțin.

„La noi la școală copiii nu le consumă. Am încercat diverse variante: le oferim copiilor care doresc mai multe porții sau celor care au nevoie, însă, chiar și așa, rămân produse și, în cele din urmă, ceea ce rămâne expiră și suntem nevoiți să aruncăm. În special cornurile și iaurturile rămân neconsumate”, a declarat directoarea.

Citește și: „Raluca Turcan critică „Cornul și laptele” și promovează „Masă sănătoasă”. Ministerul Educației spune că programul inițiat de deputată va fi în toate școlile din țară până în 2030”

Aceasta a precizat că a transmis în repetate rânduri observații privind situația, inclusiv în timpul controalelor.

„De fiecare dată când au fost controale, am spus același lucru. Ni s-a recomandat să comandăm mai puține porții, însă nu pot face acest lucru, pentru că nu pot anticipa exact câți copii vor fi prezenți sau câți vor refuza produsele într-o anumită zi. Nu există o posibilitate reală de a selecta cine primește și cine nu primește”, a explicat Gabriela Maniu.

Directorul subliniază că în 20 de ani de când este acest program în școli nu au existat modificări în ceea ce-l privește și consideră că ar fi necesară o analiză atât a programului în sine, cât și a zonelor în care programul este cu adevărat necesar și că, în unele situații, o masă caldă ar putea fi o alternativă mai eficientă.

Produse returnate și gândaci în biscuiți

La Școala Gimnazială Nr. 13, directoarea, prof. Cătălina Stancu, confirmă existența unor probleme legate de calitatea produselor și menționează situații în care marfa a fost returnată.

„Rămân produse multe și în școala noastră. Din 2006 sunt, practic, aceleași tipuri de produse. Le-am gustat și noi și nu sunt ceea ce ar trebui să fie. Rămân cornul, biscuiții, iaurtul. Ca să nu le aruncăm am încercat și le-am mai oferit către centre de într-ajutorare sau azile, pe unde am putut. În ultimul timp am cerut ca produsele care rămân să fie preluate înapoi, de firma care le aduce. În toamna trecută am făcut retur total de marfă de două sau trei ori. Iaurtul era acru, biscuiții mucegăiți. Verificăm produsele de fiecare dată înainte să ajungă la copii, ne uităm la termenele de valabilitate și le desfacem, le gustăm. Am avut surpriza de a găsi și insecte în biscuiți. Nu riscăm să ajungă la copii neverificate. Anul trecut am făcut cel puțin două adrese oficiale, una în scris și una telefonic, dar nu am primit niciun răspuns. Este o situație care durează de cel puțin doi ani”, a declarat aceasta.

Insectele din biscuiți

La Școala Gimnazială I.L. Caragiale aproximativ jumătate dintre produse sunt consumate, iar restul adunate într-un loc știut de elevi și părinți. Așa, cine mai dorește în plus față de ce a primit la clasă, își mai poate lua.

Directorul Romulus Simion spune că este o procedură internă pentru a limita risipa alimentară.

„Din ceea ce știm, peste 50% dintre produse sunt consumate. La finalul săptămânii, produsele rămase sunt puse într-o zonă cunoscută de părinți și copii, iar cei care doresc pot lua mai multe. Încercăm să evităm risipa. În ceea ce privește calitatea, consider că produsele ar putea fi mai bune. Am avut, acum câteva săptămâni, situații în care laptele era stricat și l-am returnat. Produsele sunt verificate, se centralizează cantitățile rămase și sunt depozitate corespunzător într-o cameră special destinată pentru alimente. Văzând în țară că au mai fost situații în care școlile în care nu se consumau aceste produse le-au refuzat pur și simplu, în trecut am întrebat și eu ce soluții există, iar recomandarea a fost să distribuim mai multe produse. Nu a existat posibilitatea de a refuza programul”, a declarat directorul.

Programul este coordonat de Consiliul Județean

La nivel național programul „Laptele și cornul” a fost implementat în anul 2002 ca o măsură guvernamentală care să ofere o gustare zilnică gratuită copiilor din învățământul primar și ulterior, în 2008 extins și în învățământul gimnazial.

În timp programul a fost modificat, extins sau integrat în alte scheme mai noi (incluzând și fructe/legume sau produse lactate), iar din anul școlar 2017-2018 a început să fie unificat cu programe europene de alimentație pentru școli conform regulamentelor Uniunii Europene, pentru a putea primi finanțare europeană.

Prevederile și regulamentul acestui program sunt stabilite prin OUG 96/2002.

La nivel local, licitațiile publice sau procedurile de achiziție pentru furnizarea produselor (lapte, corn, fructe, iaurt etc.) destinate programului școlar sunt inițiate și coordonate de Consiliul Județean Sibiu prin compartimentele de achiziții publice ale instituției.

Documentațiile de achiziție publică (inclusiv caietele de sarcini, criteriile de selecție și ofertele) sunt publicate în sistemul electronic SEAP, unde pot fi vizualizate de orice operator economic sau cetățean interesat.

În acest context, Turnul Sfatului a făcut încă de vineri, 27 februarie, o solicitare către Consiliul Județean Sibiu. Solicitarea a fost înregistrată cu numărul 4519/27.02.2026 și urmează să primească un răspuns. Până la ora publicării acestui material nu a fost transmis. În momentul în care acesta va fi comunicat, vom reveni cu poziția autorităților. 

Citește și: Elevii sibieni primesc laptele, cornul și merele din prima săptămână de școală. Un program a cărui eficiență la nivel local nu poate fi probată

Citește și: „CJ Sibiu va continua programul „Laptele și cornul” în următorii patru ani, pentru că primăriile „nu doresc să și-l asume”