De la Urgență la literatură. Edi Săvulescu, un asistent medical de la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, și-a lansat primul roman

Miercuri, de la ora 18:00, Librăria Humanitas „Constantin Noica” din Sibiu a fost neîncăpătoare. Colegi de serviciu, prieteni, familie și cititori s-au adunat la subsolul librăriei de pe Nicolae Bălcescu pentru lansarea volumului „Fragmentarea sentimentului imposibil”, semnat de Edi Săvulescu, asistent medical la Urgența Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu.

Alături de autor au fost Maria, partenera acestuia și scriitorul Radu Vancu, iar în sală s-a aflat și Florin Neag, managerul Spitalului de Psihiatrie din Sibiu.

„Fragmentarea sentimentului imposibil” este un roman introspectiv despre dragoste, relații și destrămarea lor. Cartea propune o analiză a memoriei afective, a identității și a tensiunii dintre dorință și responsabilitate la maturitate. Construită pe alternanța dintre trecut și prezent, povestea urmărește felul în care experiențele copilăriei și adolescenței reverberează în viața adultă și cum nostalgia poate deveni o forță care tulbură echilibrul.

Edi spune clar că nu este o carte autobiografică. „Cred că 90% este ficțiune și 10% este experiență de viață. Toți autorii folosesc puțin din ce au trăit”, a spus el.

Povestește că a început să scrie romanul în anul 2007 și l-a finalizat după ani de pauze și reluări, în urmă cu puțin timp. „L-am scris greu. Întorc o frază pe zece părți. Uneori am scris trei cuvinte într-o zi, rar mai mult de o pagină. Dar în cele din urmă am reușit să-l termin.”

De la Urgență la literatură

Edi Săvulescu este asistent medical la Camera de Gardă a Spitalului de Psihiatrie din Sibiu, unde lucrează de aproximativ patru ani și jumătate. Născut în Câmpulung Muscel, a trăit aproape 20 de ani în București, iar de opt ani s-a stabilit la Sibiu.

Nu face parte din cercuri literare și nu a fost activ în cluburi de lectură. „Sunt destul de retras. Merg la serviciu, acasă, la familie. Atât”, spune el. Totuși, pasiunea pentru lectură l-a însoțit mereu. A citit mult, haotic, recitind cărțile care i-au plăcut și încercând să înțeleagă ce l-a emoționat. Uneori a simțit că o poveste ar fi putut continua altfel și atunci și-a spus: „De ce să nu încerc să spun eu povestea mea?”

Înainte de roman, a publicat în 2017 un volum de versuri, „Poeziile mele”, apărut în regim propriu. La lansarea de la Humanitas, autorul a oferit în dar cartea de poezie tuturor celor prezenți. Spune că nu va alege între cele două genuri literare și că va scrie, în continuare și proză, dar și poezie. De fapt, un nou volum de versuri a fost terminat și urmează a fi publicat. 

O atmosferă caldă, fără formalism

Lansarea nu a avut aerul rigid al unui eveniment oficial. A fost o întâlnire sinceră, cu emoții și zâmbete. Sala a fost plină. Colegii de la spital au venit să-l susțină, la fel și prietenii și familia. Discursul partenerei sale a fost unul sincer, plin de emoție. A povestit publicului cum a trăit ea scrierea acestui roman. 

„A fost o călătorie și pentru mine scrierea acestei cărți. Am învățat să-l las să se piardă în poveste și să-l regăsesc când închidea laptopul. Uneori îl vedeam pierdut în lumea lui, alteori îl vedeam cum se certa cu un paragraf mai mult decât se certa cu mine. Nu înțelegeam de fiecare dată nevoia lui de a fi singur cu gândurile lui și recunosc că am fost puțin geloasă pe muza lui. Dar când citeam ce a scris, îmi dădeam seama că a meritat tot haosul”, a spus ea. 

A divulgat și momente amuzante care au relaxat atmosfera lansării. 

„Am o amintire care mă face să râd și acum. El era în durerile facerii cu un capitol complicat, iar eu trebuia să aleg o rochie pentru un eveniment și deschideam ușa din cinci în cinci minute: asta sau asta? Muza a plecat atunci supărată și, sincer, cred că nici acum nu m-a iertat. Îmi amintește de fiecare dată de episodul acela și spune că poate, într-o zi, voi scrie și eu o carte, ca să poată și el să probeze costume în timp ce eu încerc să termin un capitol.”

Radu Vancu a făcut eforturi să nu divulge punctele culminante

Scriitorul Radu Vancu a vorbit despre dimensiunea psihologică a romanului, despre conflictul dintre dorință și responsabilitate și despre felul în care personajele sunt puse în situații-limită morale. Discuția a fost deschisă și naturală, cu întrebări din public despre procesul de creație, despre cât este ficțiune și cât realitate, despre dificultatea de a scrie atunci când ai o viață profesională solicitantă.

„E așa cum ar trebui să fie întotdeauna literatura, adică să debordeze din pagină, să depășească, nu, conturul dreptunghiular al paginii. Așa simțim că literatura are o încărcătură existențială reală când înțelegem că povestea nu e doar o carte, nu e doar un dreptunghi de celuloză, ci că iese din paginile acelea și că are corespondențe foarte precise în viața reală, ceea ce tocmai am văzut”, a spus Radu. 

Analiza făcută de Radu Vancu a evidențiat faptul că este important de explorat tensiunile morale și psihologia afectivă a personajelor create de Edi.

„Ce pare să ne țină viața la un loc, că o face să funcționeze ca mecanism, se dovedește uneori a fi același lucru care o destructurează. Întâmplările și relațiile afective construiesc tensiuni care testează limitele morale și devotamentul față de ceilalți. Forțele constructive și distructive coexistă în permanență, iar personajul încearcă să navigheze între ele, știind că fiecare alegere poate provoca suferință. Romanul explorează astfel complexitatea vieții interioare și a psihologiei afective, fără a sentimentaliza excesiv, ci surprinzând trăirile în marginea lor tăioasă. Întreaga poveste devine un studiu despre greșeli, responsabilitate și fragmentarea sentimentului imposibil, pe care narațiunea îl dezvăluie treptat”, a mai spus el.

Edi Săvulescu a povestit că finalizarea romanului i-a adus „o ușurare și o relaxare”. Este nerăbdător ca oamenii să-l citească și să-l descopere. 

„A citi este a trăi în altă lume. Visele care sunt în cărți sunt realizabile. Citiți!”, este mesajul său către cititori. 

Edi, a învățat asta pe pielea lui pentru că, miercuri seara, la Humanitas Sibiu, printre rafturi de cărți și emoții sincere, un asistent medical a devenit, în mod oficial, romancier. Cartea sa poate fi găsită la Librăria Humanitas și pe site-urile de profil.

Citește și: Dr. Andrei Jurj expune în Piața Mică fotografii despre cei din spatele procedurilor medicale. „Îmi doresc să se vadă că medicii sunt oameni și ei”