”Anii drumeției” este noul proiect prin care autoritățile județului vor să încrusteze specificul Sibiului mult mai clar în mintea turistului. Turist care nu e musai să fie din București, ci poți fi chiar și tu, sibianul ori medieșeanul care n-a știut ori a uitat ce înseamnă verdeața, liniștea și bogăția gusturilor locale, aflate la câteva minute de orașul asfaltat.
Din liniștea Muzeului Astra a început lansarea oficială a ceea ce își dorește Consiliul Județean Sibiu, alături de primării, să realizeze prin ”Anii Drumeției”. Un proiect care se va întinde pe doi ani și a cărui primă fază va fi relativ neinteresantă publicului țintă, invitat să descopere tihna peisajelor de pe potecile județului.
”Relativ neinteresantă” deoarece e vorba de elaborarea de strategii, de ghiduri de bune practici în amenajarea de poteci omologate, de standardizare a marcajelor, de reducere a interacțiunii negative dintre turist și animal sălbatic ori câine agresiv, de colaborarea dintre ONG-uri, producători locali și organizatori de ture prin natură, de reglementarea accesului motorizat pe pajiști și prin păduri, evaluarea actualelor trasee turistice precum și identificarea unora noi, pregătirea unei platforme și aplicații cu toate informațiile necesare pentru o drumeție prin Sibiu și așa mai departe. Mult mai departe, de fapt, deoarece planurile echipei care se ocupă de acest proiect au în vedere și o componentă educativă, care să trezească interesul tinerilor pentru ceea ce înseamnă ”liber în aer liber” (sloganul proiectului), dar și diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber. Adică nu doar bicicletă și drumeții la pas, ci și zone în care poți face echitație, zone unde te poți da cu barca ori cu plăci de tip SUP. Plus, evident, promovarea acestor opțiuni.
”Acum suntem la început de drum. Începem să pregătim județul pentru turistul de drumeție, să arătăm tuturor oportunitățile pe care le are Sibiul”, rezumă Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, această primă fază a proiectului.
A doua fază este cea în care aceste strategii și întâlniri și investiții în amenajarea de trasee ar urma să dea roade. Adică, turiștii de aici ori de aiurea să aibă ce trasee să descopere cât se poate de lejer, ce povești locale să culeagă, ce produse din zonă să mănânce ori deguste, unde să doarmă, unde să pedaleze sau unde, pur și simplu, să se trântească în iarbă pentru a ațipi la soare. Iar beneficiarii acestei cele de-a doua faze nu vor fi doar turiștii, ci și localnicii care le vor oferi produse și serviciile de care musafirii au nevoie.
La drum
”Anii drumeției” înseamnă, de fapt, să descoperi într-un mod cât mai prietenos cu natura bogăția locurilor aflate foarte aproape. Cum ar fi, de exemplu, la distanță de un drum cu tramvaiul până în Rășinari. De unde, cu vreo 200 de metri înainte să ajungi la Primăria din centru, faci stânga peste un pod peste Seviș, cotești prima la dreapta, mai urci ușor încă vreo 100 de metri printre case și te lași cuprins de verdele pajiștilor aflate deasupra grădinilor din Rășinari.
Mai urci cale de vreo zece minute și își poți odihni privirea peste peisajul satului de la poalele Coastei Boacii. Te orientezi, mai departe, după marcajele care îți aduc aminte că ești pe ”traseul Cioran”, marcaje care după investițiile pe care le promit autoritățile în ”prima fază” ar trebui să fie ușor de descoperit de orice neofit în ale drumețiilor.
Primul punct de belvedere de pe traseul Cioran. În care poți vedea Coasta Boacii, amintită și de filosoful născut la Rășinari
Cu cât te depărtezi de Rășinari, cu atât iarba pajiștilor pare mai deasă, numai bună să te tolănești. Fără telefon, fără să cauți să prinzi poza perfectă pentru Instagram, doar întins în iarba vălurită de vânt și plină de miresme. De fapt, chiar ar trebui să te întinzi, să asculți vântul și să miroși iarba. Cel puțin asta îndeamnă Cristian Cismaru, cel care a făcut din My Transilvania un nume cunoscut pentru iubitorii de ecoturism și care, acum, s-a alăturat echipei ”Anilor Drumeției”. Iar cu Cristi Cismaru afli, de fapt, cum faci o drumeție.
Drumeția bună e aia care începe din bibliotecă
Chiar dacă ai telefonul cu tot felul de hărți instalate, Cristi Cismaru spune că la drumeție pornești cu o hartă la tine. Nu doar ca să îți vezi eventualul traseu, ci și pentru a-i recunoaște vecinătățile și toată geografia care îl înconjoară.
Iar înainte de a porni la drum, musai să treci mai întâi pe la Biblioteca Astra. Pentru a împrumuta o monografie a locurilor pe care le iei mai apoi la pas. Deoarece așa afli, de exemplu, că Rășinari vine fie de la ocupația vechilor locuitori care strângeau rășini să le vândă în Cisnădie, fie de la Râușorul care despărțea satul de târgul unde-și duceau marfa. Și mai afli de istoria ”potecului”, care dacă era mai lat de 30 de centimetri, adică mai lat de un pas, devenea cărare.
Cristi Cismaru, citind din monografia satului Rășinari
Bine, poveștile din cărți le poți transforma în experiențe dacă intri în vorbă cu oamenii locului. Pe care îi găsești după anunțurile lipite pe porți, cum că vând miere, ouă, brânză sau alte bunătăți de-ale locului. ”Am fost acum două săptămâni și am numărat câte anunțuri sunt lipite pe porțile acestui sat cu 7.000 de locuitori. Sunt 39 și sunt foarte importante”, arată Cristi, care îi îndeamnă pe localnici să apeleze cât mai des la astfel de moduri de a-și face reclamă. De ce? Pentru că turistul care va veni într-o drumeție lentă poate astfel să își cumpere de-ale gurii înainte să urce pe ”potecurile” din zonă.
Local
”Anii Drumeției nu este doar despre mersul pe jos, ci și mersul pe bicicletă sau ridicatul de zmeie”, vorbește Cristi înainte de a îndemna oamenii să se așeze la picnic. Un picnic în care nu doar te mesteci hulpav de la atâta aer curat ceea ce ți-ai luat pe drum, ci și să folosești produse ori servicii locale. De la pături de picnic (Cristi s-a lăudat cu unele din ultimele pături produse la Covtex), la blide emailate cumpărate de la Sighișoara sau din Mediaș.
Pentru că ideea e ca tot ce folosești să fie cât mai ”din zonă”, zmeiele pe care le înalți le poți împrumuta de la Cosmin Albu, din Sibiel, cel care a făcut o pasiune din astfel de îndeletniciri care te întorc la bucuriile din copilărie. Așa afli ce înseamnă ”fereastra de vânt” și cum, de fapt, poți înălța zmeie ca un adevărat parapantist astfel încât să te lauzi și în fața propriilor copii că știi cum poți stăpâni aerul.
Iar de vrei ca în drumul tău să bați poteci cât mai îndepărtate și păduri cât mai adânci, tot din zonă poți apela la Sergiu Pâcă (Rent a Bike Shop Sighișoara) ori Lorand Peter (Trial Guide). Tinerii care îți pun mâna pe ghidoanele bicicletelor electrice pentru off-road, cu care, la propriu, iei muntele de-a dreptul și nu de-a curmezișul, fără să gâfâi defel. Evident, cu cască, iar de ești începător ori temător, cu ghidaj încât să descoperi fără emoții traseele care și acum, de fapt, există. Și unde, încă, timpul pare că îți stă de-a dreptul pe loc.
”Prin acest program aducem în același loc cultura, gastronomia locală și locurile frumoase”, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu
”Avem șansa de a pune Sibiul pe harta ecoturismului internațional”, Adrian Bibu, administratorul județului
”O drumeție este mult mai sigură decât majoritatea opțiunilor de petrecere a timpului liber”, Sergiu Olteanu, managerul proiectului Anii Drumeției
Foto și video: Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: ce inseamna , anii drumetiei , Sibiu , proiect
Vizualizari: 13481
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
MB
Acum 5 ore
Claudiu
Acum 5 ore
Liberal autentic
Acum 5 ore
Neli Oproiu
Acum 5 ore
Bobo