VIDEO O altă lume, în Țara Colibelor. La doi pași de Sibiu, pe poteci vechi cu priveliști imense

”Azi e o zi istorică”, zâmbește larg Cristi Cismaru, în timp ce grupul șerpuiește la vale pe poteca de câteva palme. Cărăm înapoi vopsea, pensule și șabloane și coborâm dintr-o altă lume pe poteca proaspăt marcată, dar pe care oamenii locului o folosesc de sute de ani. Și care, acum, își caută un nou destin. Cel al drumeției.

De la Anii Drumeției a pornit experiența. Adică de la acel program menit să convingă sibienii și nu numai să iasă din casă și să se bucure într-un mod sustenabil de ceea ce omul n-a reușit încă să pângărească. Mult mai bine explică Cristi Cismaru, cel care de mulți ani scoate la iveală minunățiile acestor părți de lume și care acum s-a implicat și în acest proiect. ”Anii Drumeției este un program promovat de Consiliul Județean pentru a ne îndrepta pe toți spre ceea ce se numește ecoturism. Ideea ecoturismului este să te miști încet, prin natură și să profiți de acest cadru natural perfect”.

”Cadrul natural perfect”. Aici, în Țara Colibelor. Sursa foto: Facebook / Cristi Cismaru

Iar ca să te miști în siguranță prin natura perfectă în care sunt răsfirate comunitățile sibienilor ai nevoie de trasee sigure, marcate uniform, pe înțelesul tuturor. Iar la un ghid pentru marcarea corectă a traseelor au lucrat în ultima perioadă cei implicați în programul Anii Drumeției. ”Un traseu de drumeție, fie pedestră, fie de cicloturism, trebuie în primul rând să fie un traseu practicabil în siguranță, să dispună de o potecă amenajată, lină și îngrijită, astfel încât publicul larg să se bucure de experiența unei drumeții fără pericole. Pentru a nu obstrucționa peisajul natural și pentru a evidenția detaliile traseelor ce țin de natura locurilor, potecile trebuie marcate într-un mod unitar, iar marcajele trebuie să se integreze în peisajul de drumeție, fără a atrage atenția drumețului”, explică Sergiu Olteanu, coordonatorul programului Anii Drumeției. 

Înspre Țara Colibelor

Și pentru a demonstra cum se face un marcaj conform, cei de la Anii Drumeției au ales drept secțiune experimentală în fața unei mâini de jurnaliști poteca ce urcă din Râu Sadului către Țara Colibelor. Denumirea dată unei zone cu patru dealuri care coboară din creasta ce leagă Măgura de Păltiniș și unde, pe vremuri, erau câteva sute de colibe pe care oamenii din Râu Sadului le foloseau drept loc de casă și masă, atunci când urcau spre a avea grijă de animale. Acum au mai rămas câteva zeci de colibe, iar Cristi Cismaru își dă seama că acestea trebuie și pot deveni, laolaltă cu stilul de viață al ultimilor păstori din Râu Sadului, o destinație în sine. Una pe care poți ajunge pășind sau pedalând (pentru cei care au astfel de abilități) pe traseul marcat la începutul acestei săptămâni cu ”punctul galben”, una care poate da o șansă din care toți să câștige, astfel încât și în viitorul peisajul cultural al zonei să se păstreze.

 

Spre Țara Colibelor, cei din Gura Râului urcă în fiecare zi, de două ori

”Asta e prima colibă”, descrie Cristi Cismaru, din podul primei căsuțe de lemn, pod care a fost transformat prin munca oamenilor din sat într-un loc de cazare pentru drumeții care se vor bucura de zonă.

Primul pod al unei colibe transformat în loc de cazare. Fără semnal la telefon, fără curent electric

”O să facem opt colibe. Pe fiecare din cei patru munți - câte două. Și la fiecare astfel de cabană poate sta o familie. Dacă avem într-un interval foarte scurt de distanță două cabane, pot urca pe acest traseu spre cazare câte două familii. Acum, că vom avea marcaj, va funcționa de genul: în prima seară te cazezi la pensiunea de jos, pentru că vii de departe și poate vrei să faci un duș. Iar dimineața urci la cabană, cu băiatul vecinilor, care au măgar. Îți pui sacii cu mâncare în desagii de pe măgar și stai aici două zile. Cina o iei în fiecare seară la vecina (și indică pe geam către o colibă vecină – n.r.), iar peste zi mergi cu oile. Asta ne dorim foarte mult. Și mersul acesta cu oile îl poți face cu Ghiță Ciobanul, un Ghiță Ciobanul de Râu Sadului, sau poți merge cu nea Ilie, soțul lui tanti Mărioara. Tot ceea ce facem este să gândim să fie în sprijinul celor care sunt aici și nu să îi împiedicăm să facă fân ori să urce cu oile, adică să continue un stil de viașă”, descrie Cristi Cismaru vacanța perfectă, fără semnal și fără curent electric, pe care o poți experimenta în Țara Colibelor.

Cum să interpretezi semnele

Pentru cei care se gândesc să marcheze un traseu, cei de la Anii Drumeției au realizat un ghid de bune practici, care poate fi consultat aici.

Pentru cei care vor folosi, însă, aceste trasee, mult mai important este să le poată înțelege. Iar semnificația lor o explică Dan Popescu, tânărul proaspăt șef al Salvamontului sibian. ”Traseele montane sunt marcate cu roșu, galben și albastru, pe fond alb. Fiecare formă geometrică are o semnificație: banda reprezintă traseul de creastă principal. Trasele din Făgăraș, Lotru și Cindrel care sunt trasee de creastă sunt marcate cu bandă roșie pe fundal alb. Traseele cu cerc sau bulină, cum le mai spun unii, sunt traseele-circuit, care se întorc în același loc pe rute diferite. Traseele tip triunghi sunt cele care duc spre o muchie ori cabană, iar cele în cruce sunt cele care au legături cu alte trasee în zonele mai înalte”.

Marcaj specific traseelor - circuit, explică Dan Popescu, șeful Salvamont

Ceea ce e important e ca aceste marcaje să nu fie foarte dese, pentru a nu știrbi din pitorescul locurilor. ”Rolul general al marcajelor este de a oferi orientare turistică de-a lungul unui traseu de drumeție. Un marcaj realizat corect asigură accesibilitatea în siguranță și orientarea facilă de-a lungul traseului, fără a interveni în peisajul natural”, completează cei de la Anii Drumeției.

Sursa foto principală: Facebook / Cristi Cismaru

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 9776

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Munteanu

Acum 1 an

Bine ca nu v-ati intalnit cu Mos Martin.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus