Mihai Proca, Tură în Natură: Fenomenul aruncării gunoiului în natură este în creștere și avem sentimentul că nu-i putem face față

Asociația Tură în Natură organizează în acest sfârșit de săptămână două evenimente importante în imediata vecinătate a Sibiului, ele atrăgând sute de sportivi și iubitori de natură. Acesta este doar un mic exemplu conjunctural, Tură în Natură amenajând constant trasee cicloturistice, promovând sportul în aer liber și luând parte la numeroase evenimente care promovează respectul față de mediul înconjurător. Despre aceste detalii am stat de vorbă cu președintele asociației, Mihai Proca, însă am atins și subiecte mai sensibile, precum gunoaiele aruncate adesea în jurul Sibiului sau atitudinea unor oameni față de frumusețile naturale ale zonei noastre.

 

Week-end-ul acesta Tură în Natură organizează două evenimente la care participă zeci de iubitori de natură și ciclism. Este aceasta un exemplu că în ultimii ani tot mai mulți sibieni simt nevoia să iasă din oraș, să facă mișcare în aer liber? În calitatea de organizatori observați această tendință?

În 22 aprilie Tură în Natură va organiza două evenimente dedicate iubitorilor de mișcare în natură: concursul de alergare montană Urme pe Play și o tură pe biciclete în Pădurea Gușterița. Concursul Urme pe Play este la a 4-a ediție și anul acesta va avea la start 500 de sportivi din toate categoriile de vârstă. Înscrierile la concurs s-au închis deci puteți veni sâmbătă la Rășinari să-i suțineți pe temerarii care vor lua cu asalt culmile munților Cindrel și Lotru, într-o ediție cu multe noutăți la capitolul curse noi de alergare. Mai multe detalii despre concursul Urme pe Play găsiți pe site-ul evenimentului https://www.urmepeplay.ro/

Tot în 22 aprilie vom organiza, în parteneriat cu programul Anii Drumeției, în zona colinară din împrejurimile Sibiului o tură de biciclete cu plecare din fața Bisericii Evanghelice din cartierul Gușterița. De aici vom urca spre nord-est către fosta fermă de pe dealul Guşteriţa, parcurgem o pajişte largă, ajungem pe culmea dealului către satul Hamba, urmăm potecile din pădurea de stejar de pe culmea dealului şi coborâm spre vest pe un drum înierbat înapoi spre Sibiu. Traseul este ușor-mediu ca dificultate, are 15 km și urmează 100% drumuri de țară și forestiere. Cei interesați se pot înscrie la această tură de biciclete accesând pagina https://www.facebook.com/turainnatura/events

Este evident ca sibienii ies tot mai mult la mișcare in ultimii ani. Din informațiile pe care le avem sibieni ar ieși mai mult pentru a face mișcare în aer liber în condițiile in care infrastructura specifică acestor activități ar fi mai prietenoasă cu oamenii și mai puțin favorabilă mașinilor. Spre exemplu, pentru bicicliștii sibieni pistele de biciclete din oraș nu sunt încă sigure, sunt necesare mai multe piste de biciclete între localități, mai multe piste de alergare cu tartan, baze sportive pentru tineri unde să poată practica diverse sporturi. Toate acestea și multe alte facilități specifice unui oraș european, așa cum se dorește Sibiul, ar fi binevenite pentru a crește numărul practicanților de mișcare în aer liber și pentru a avea o populație mai sănătoasă, mai puțin dependentă de mașină și de un stil de viață sedentar.

Detaliați puțin, vă rog, ce sunt ”Urmele pe Play” pe care vreți să le lăsați sâmbătă, de ce la Rășinari și reacții aveți din partea participanților?

Urme pe Play este un concurs de alergare montană pe care Tură în Natură îl organizează anual la Rășinari. Numele concursului este un joc de cuvinte care spune mai multe povești ce țes fibra acestui eveniment: urmele semnifică atât urmele animalelor care le regăsim mereu la turele de pe poteci, semn al biodiversității și sănătății mediului în care obișnuim să alergăm sau să ne dăm cu bicicleta. Play este o trimitere la cuvântul din engleză care indică starea ludică ce guvernează activitatea noastră atât ca asociație cât și ca sportivi. De asemenea PLAY este și un simbol foarte cunoscut sub forma triunghiului folosit în toate playerele și aparatele ce redau content media și este un simbol ce indică un început și practic un start care dorim să îl dăm dezvoltării eco-turistice a zonei și a fenomenului sportiv montan din Mărginimea Sibiului. De asemenea acest start simbolizează pentru noi și începutul primăverii și al mișcării în natură.

Scopul concursului este dezvoltarea regiunii ca un pol de ecoturism, atragerea iubitorilor de mișcare și conectarea lor cu potențialul natural al zonei. Evenimentul este doar vârful icebergului demersului nostru de a pune în valoare zona și ofertele nedescoperite ale Rășinariului și munților Cindrel și Lotru.

Un obiectiv al concursului este și de educare a comunității locale spre un comportament responsabil cu mediul și crearea conștientizării valorii acestuia cu scopul implicării în conservarea și protejarea naturii. De aici derivă un alt obiectiv și anume identificarea tinerilor cu potențial din Rășinari și atragerea acestora spre sportul montan cu scopul de a crea viitorii ghizi și sportivi. În acest sens am început colaborarea cu cele două școli din sat și încercăm să dezvoltăm o tradiție locală cu comunitatea pentru promovarea și participarea la eveniment.

Pentru următorii 5 ani dorim să ne deschidem și spre comunitatea internațională și să creștem procentul străinilor care vin la Rășinari. Aceștia tind să petreacă mai mult timp și să revină cu familiile în concedii o dată ce descoperă potențialul zonei.

Ediția din acest an a concursului Urme pe Play are mai multe noutăți:

  • Avem 2 curse noi: cursa de Maraton (41km) și cea de Ultra-maraton (57 km), ambele fiind înscrise în calendarul oficial al federației naționale de alergare montană fiind curse de preselecție pentru lotul național care va participa în iunie la cupa mondială. Suntem prima cursa din țară care face clasament separat pentru profesioniști și amatori.
  • Suntem afiliați la federația internațională de alergare montană ITRA.
  • Facem parte din grupul de alergare internațional UTMB.
  • Am modificat ușor traseul de cros și cel lung creând o cursă de semi maraton ( Aici am avut succes destul de mare cu participanții, aceștia venind în număr mare)
  • Vom avea transmisiune LIVE cu camere mobile, drone și 6 camere fixe. Evenimentul fiind difuzat pe canalele online dar și preluate ulterior de televiziuni din țară.
  • Am dezvoltat o aplicație URME PE PLAY care conține toate traseele noastre și poate fi folosită de concurenți pentru navigare în timpul concursului. Noi putem să le afișăm poziția în timp real pe un ecran LED ce va fi amplasat în centrul Rășinariului. Aplicația se poate folosi și de către turiști pentru a naviga pe traseele noastre în orice altă zi.
  • Este prima ediție la care avem 5 starturi: unul la 8.00 dimineața – Ultra-maton, 9.00 - Maraton, 10.00 – Semi-maraton, 11.00 - Cros și cursa copiilor de la ora 12.00.

Ce alte proiecte are în plan ”Tură în Natură” anul acesta?

Anul acesta Tură în Natură va mai desfășura la Rășinari proiectul cultural „Artă şi filozofie pe Coasta Boacii” prin care ne propunem să prezentăm publicului larg personalitatea marelui filozof, Emil Cioran, născut în Răşinari. Proiectul este o continuare a proiectelor anterioare ale asociației prin care l-am omagiat pe Emil Cioran în calitate de filozof şi biciclist. În 2020 am re-marcat un traseul cicloturistic ce poartă numele filozofului rășinărean și am creat o instalaţie artistică inspirată de gândirea filozofică a lui Emil Cioran amplasată în fața Căminului Cultural din localitate. În 2022 am pregătit o piesa de teatru dedicata lui Emil Cioran si o expoziție de fotografie cu lucrări de Land Art realizate cu elemente naturale culese de pe Coasta Boacii. Prin proiectul de anul acesta ne propunem o continuare a proiectelor din anii anteriori prin care să implicăm mai mulți artiști vizuali si actori pentru a îmbina arta vizuală cu natura din împrejurimile Răşinariului, toate activitățile având ca temă centrală viziunea filozofică a lui Emil Cioran asupra lumii.

Un alt proiect al asociației este cel de re-marcare a traseului de cicloturism Mocănița – Valea Hârtibaciului. Este un traseu care străbate zone deosebite din punct de vedere natural, cultural și istoric din jurul Sibiului. Traseul pornește din cartierul Gușterița și străbate drumurile forestiere ale Pădurii Gușterița, coboară în satele Nou, Daia și Cașolț iar de aici urmează linia ferată îngustă a Mocăniței care circula odinioară de-a lungul Văii Hârtibaciului. Pentru a strânge fondurile necesare re-marcării acestui traseu am înscris un proiect la Maratonul Internațional Sibiu unde vom alerga alături de cei care doresc să ne sprijine pentru a reda viață acestui traseu de biciclete deosebit din împrejurimile Sibiului. Cei care doresc să susțină alergătorii înscriși pentru cauza noastră găsesc mai multe detalii site-ul evenimentului: https://maratonsibiu.ro/remarcare-traseu-cicloturism-mocanita-valea-hartibaciului-23442/

Cum vedeți colaborarea cu instituțiile publice? Există susținere?

Avem o foarte bună colaborare cu primăria Rășinari care a răspuns pozitiv la toate propunerile noastre de colaborare. Am reușit împreună să dezvoltăm un turism sustenabil în care promovarea elementelor naturale și culturale ale zonei să fie în centrul preocupărilor noastre.

De asemenea, purtăm în prezent discuții și cu alte primării din Mărginimea Sibiului pentru promovarea unor modele asemănătoare de colaborare ca cea de la Rășinari. Ne-am dori să existe și la nivelul Municipiului Sibiu o la fel de mare deschidere la colaborare pentru că beneficiile ar fi în primul rând pentru iubitorii de ciclism și de natură din oraș, tot mai numeroși.

O altă colaborare bună avem cu programul Anii Drumeției inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu. În cadrul programului vom propune pe parcursul întregului an ture de bicicletă care se vor desfășura pe raza județului Sibiu și prin care încercăm să promovăm mersul pe bicicletă ca formă de dezvoltare a unui turism durabil.

Tură în Natură are o experiență crescută în acest sector, s-a schimbat de-a lungul anilor profilul sibianului care vrea să iasă din oraș în week-end și să se îndrepte spre o viață sănătoasă?

Nu am observat o schimbare a profilului celor care doresc să iasă din oraș în weekend și să se îndrepte spre o viață sănătoasă. Observăm doar creșterea numărului practicanților de sporturi precum mountain-bike-ul sau alergarea montană. Este îmbucurător că au succes programe de promovare a ieșirilor în natură precum Anii Drumeției. Considerăm că astfel de programe trebuie în continuare inițiate și promovate de autoritățile locale sibiene. Din păcate activitățile motorizate sunt destul de puternic promovate la noi și iau foarte mare avânt ceea ce intră în contradicție cu principiile turismului sustenabil pe care încercăm să-l promovăm prin asociația noastră.

Numărul crescut de sibieni care vor să iasă la o tură în natură nu are și efecte nocive? Mă gândesc în special la gunoaiele aruncate pe traseele turistice.

Cei care aruncă cea mai mare cantitate de gunoaie în natură nu sunt practicanții sporturilor în natură, precum bicicliștii sau alergătorii montani, și nici turiștii. Din păcate sunt localnicii din satele traversate de trasee turistice precum cele pe care le-am marcat și noi. Și spunem asta pentru că observăm tot mai multe adevărate gropi de gunoi pe oriunde ieșim în natură, cu cantități mari de gunoaie din construcții sau obiecte de uz casnic voluminoase (mobilier, aparate electrocasnice vechi, termopane, cauciucuri, etc.). Fenomenul a luat amploare în ultimii ani. Acum 12 ani când ne-am înființat ca asociație ne-a uimit frumusețea împrejurimilor Sibiului si am început să marcăm trasee de bicicletă pentru ca oricine să meargă să se bucure de aceste locuri minunate. Astăzi, de-a lungul tuturor traseelor au apărut aceste gropi de gunoi care strică frumusețea lor.

Oare toate aceste campanii de promovare a mersului în natură, organizate în Sibiu de ani buni, nu ar fi bine să fie dublate și de campanii de educare, cei care merg pe trasee turistice să aibă și respect față de natură?

Ori de câte ori putem facem ecologizări de-a lungul traseelor de bicicletă sau de drumeție pe care le marcăm. Am luat legătura și cu autoritățile locale pentru ecologizarea unor zone de pe traseele noastre care au răspuns de cele mai multe ori apelurilor noastre. Din păcate fenomenul aruncării gunoiului în natură este în creștere, așa cum spuneam, și avem sentimentul că nu-i putem face față. Numai autoritățile locale pot rezolva această problemă care le aduce dezavantaje în condițiile în care doresc să se promoveze ca destinații turistice. Aici vedem necesitatea implicării și celorlalte instituții ale statului ca poliția și jandarmeria care ar trebui să înceapă să aplice amenzi celor care consideră că natura este o groapă de gunoi.

Repetăm: NU considerăm că turiștii care ies la mișcare sunt cei care creează cele mai mari probleme legate de gunoaiele aruncate în natură! Mai degrabă turiștii care ies la picnic (deci turism static), localnicii din satele aflate de-a lungul traseelor turistice și unele firme de transport deșeuri din construcții.

Nu ar fi utile poate și campanii de ecologizare?

Există campanii naționale mari de ecologizare de genul „Let’s do it Romania” care au un impact de moment, din păcate. În anii următori din aceleași locuri unde s-a ecologizat într-un an se adună cantități la fel de mari de deșeuri. De obicei cei care participă la aceste campanii de ecologizare sunt oameni cărora le pasă de mediul înconjurător și nu cei care consideră că natura este o groapă de gunoi. Deci campaniile de ecologizare au un impact destul de scăzut. Recomandăm să se încerce și cu amenzile. Poate efectul este de mai lungă durată.

Vedem în ultimii ani tot mai multe investiții publice în direcția petrecerii de timp liber în natură, de la Anii Drumeției la Gușterland sau amenajarea Lacurilor de la Șopa. Credeți că profită Sibiul de mediul înconjurător la adevărata valoare? Știm să apreciem dar și să respectăm natura?

Avem sentimentul că suntem la început de drum în ceea ce înseamnă conștientizarea și valorificarea patrimoniului natural bogat al județului Sibiu. Este apreciat mai ales la nivel european și de către turiștii străini și mai puțin de noi cei din județul Sibiu. Cum altfel să explicăm faptul că suprafața județul Sibiu este inclusă în proporție de aproximativ 60% în arii protejate de importanță europeană (situri Natura 2000) dar puțini dintre noi știu despre acest lucru. Nu sunt campanii serioase care să vorbească despre acest lucru. În schimb am văzut tot timpul nenumărate mașini 4x4, motociclete enduro, ATV-uri iar iarna snowmobile în zone strict protejate precum vârful Cindrel sau Iezerele Cindrelului. Și ăsta este un singur exemplu de agresare a naturii județului nostru. Exemplele pot continua cu defrișări masive în arii protejate (Munții Cindrel, Munții Lotrului, Munții Făgăraș), balastiere de-a lungul tuturor râurilor mari, microhidrocentrale pe râurile de munte și nu în ultimul rând gropi de gunoi ilegale peste tot. Avem nevoie de o implicare mai serioasă a autorităților române în protejarea patrimoniului natural precum și în valorificarea lui durabilă, cu accent pe efectele pe termen lung și nu pe cele imediate.

În încheiere v-aș ruga să ne faceți o recomandare: Un traseu pentru începători, unde să ies cu copilul la plimbare cu bicicleta în week-end, astfel încât să-i insuflu plăcerea de a se plimba în aer liber? Ce echipamente avem nevoie și cât de costisitoare sunt?

Îți vom face mai multe recomandări. Cel mai cunoscut traseu de biciclete este traseul Emil Cioran, care pleacă din Sibiu, traversează pădurea Dumbrava, coboară în cătunul Trăinei, ajunge în Rășinari și de aici se reîntoarce pe drumuri de țară și forestiere în Sibiu. Traseul este ușor ca dificultate, are 25 km și parcurge în proporție de 80% drumuri forestiere și de țară.

Al doilea traseu pornește tot din fața Bisericii Evanghelice din cartierul Gușterița, urcă spre Adăpostul de Câini și continuă pe drumul de țară care ne conduce spre drumul județean Sibiu – Agnita. Traversăm drumul județean și continuăm spre sud pe drumul care ne conduce spre o fermă de animale. De aici coborâm pe un drum de țară având în față panorama Munților Făgăraș. Traseul urcă apoi printr-o pășune spre o pajiște cu stejari seculari. În scurt timp intrăm în pădure și începem să coborâm pe un drum forestier până ce întâlnim linia ferată îngustă a Mocăniței de pe Valea Hârtibaciului. Urmăm linia Mocăniței în aval de râul Hârtibaciu până în satul Mohu pe care îl traversăm și continuăm pe drumul nou asfaltat până la podul de la Bungard peste autostradă. Traversăm podul și intrăm în Șelimbăr iar de aici în scurt timp ajungem în Sibiu. Traseul este ușor-mediu ca dificultate, are 25 km și urmează 70% drumuri de țară și forestiere.

Ultimul traseu va fi re-marcat anul acesta de Tură în Natură prin intermediul fondurilor strânse la Maratonul Internațional Sibiu. Oricine însă poate să sprijine asociația Tură în Natură prin donații sau direcționarea a 3,5% din impozitul pe profit către asociația noastră pentru a putea continua efortul nostru de marcare și întreținere a traseelor cicloturistice marcate anterior (https://www.turainnatura.ro/3-5-la-suta).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

4 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 an

Conform legii universale, gunoiul la gunoi trage. Gunoiul aruncat in varful statului va trage dupa el in sus munti de gunoaie. Nimeni nu le mai face față, devine țara lor, țara gunoaielor.
Raspunde

Emil

Acum 1 an

O revista turistica a publicat mesajul unor turisti straini lasat la o cabana din Fagaras ,,romani luati-va gunoaiele ca gunoi la gunoi trage''. Dupa cativa ani erau mormane de gunoaie.
Raspunde

Sparrow

Acum 1 an

Bravo Mihai! Bravo A.T.I.N.S ! Esti un apostol ( de când te stim ) al activitātilor frumoase si instructive. Am fost si eu la niste ture/ tururi ghidate. Frumos, oameni frumosi, initiative frumoase. Sigur, mai sunt si altele trebuie doar sā intindem mâna....
Raspunde

Romania educata!

Acum 1 an

Gunoiul il arunca adultii. Mai ales cei care activeaza in zone de constructii si mai ales de reparatii in sistem regie proprie, adica gospodari care fac curat si renoveaza sau muncitorii care lucreaza in zona de renovat curatenie, oamenii "de casa". Deci aici trebuie ca autoritatile sa reglementeze: cine cumparar saci, ciment, faianta, cada si chiuveta sa aiba contract de dus gunoiul (GRATUIT) la o groapa de gunoi desemnata. Dar atata vreme cat NU exista date PE TOATE GARDURILE SI CASELE DE MARCAT cu GROAPA de gunoi GRATUITA unde poti sa duci resturile, e vanare de vant.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus