Cârța: O călătorie în timp printre ruine cisterciene și povești săsești. Ca bonus, vizităm o pensiune cu o veche moară de piatră

În acest sfârșit de săptămână, pe o vreme atât de frumoasă și caldă, am decis că ar fi fain să absorbim niște vitamina D. Dar și mai fain ar fi să ieșim din oraș și, pe lângă aceasta, să redescoperim și locurile deosebite din județ. Decizia de a vizita Cârța a venit ușor și natural, întrucât ne dorim să evităm locurile aglomerate de câte ori este posibil. Așadar, pe după amiază am pornit la drum. 

Localitatea Cârța se află la o distanță de 48 de km de Sibiu, în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt. La scurt timp după ce virezi la stânga de pe Drumul Național Sibiu-Brașov, se deschide în față satul frumos, întins pe un teren plan de câmpie. Este suficient să-ți întorci privirea ca să te poți bucura de crestele impresionante ale Făgărașilor. De fiecare dată este la fel de frumoasă această priveliște și mă bucur că încă pot să-i privesc cu aceeași fascinație.

Ne îndreptăm spre mănăstirea cisterciană din localitate. Accesul este facil, aproape de primărie virați la dreapta și mai continuați aproximativ 300 de metri. Se poate parca vizavi de mănăstire. Accesul se face pe poarta de lângă muzeu. Tot de acolo cumpărați și biletele – 10 RON pentru adulți și 5 RON pentru copii. Biletul vă asigură accesul pe teritoriul mănăstirii, inclusiv în biserică, dar și în micul muzeu unde sunt expuse obiecte de artizanat, veșminte și alte rarități care au aparținut sașilor din zonă. Exact când am pornit să descoperim mănăstirea, s-au dat clopotele, la oră fixă, și a ținut 10 minute. Soarele încă încălzea blând, clopotele băteau cu putere și tocmai ele au accentuat experiența noastră la abația de la Cârța. Suntem cu ochii și gura căscată de fiecare dată când avem șansa să admirăm arhitectura gotică. Abația, din păcate, a fost distrusă în mare parte, dar se mai păstrează fascinantul portal de vest, care este din secolul al XV-lea, chei de boltă, ancadramente de ferestre și console. 

Scurtă istorie a abației de la Cârța 

Istoria acestei mănăstiri începe în anul 1202, când un grup de călugări cistercieni au pus aici bazele unele mănăstiri din lemn. Aceștia veneau de la mănăstirea Igriș, din județul Timiș, unde ar fi fost construită prima mănăstire cisterciană de pe actualul teritoriu al României. Inițial construită din lemn, mănăstirea a fost reconstruită câțiva ani mai târziu din piatră, în stil gotic timpuriu. Surse diferite arată că la construcția mănăstirii au participat atât pietrari din Franța, iar începând cu secolul al XIII-lea posibil să fi participat și meșteri din țările germane, în pofida unui ordin din 1157 care ar fi interzis folosirea mâinii de lucru străină. Cert este că mănăstirea cisterciană de la Cârța a influențat arhitectura viitoarelor biserici fortificate din Transilvania, iar legendele spun că abația ar fi fost atât de impunătoare încât și Diavolul ar fi devenit invidios (Informații extrase din broșura de prezentare a abației, pe care am cumpărat-o cu 6 lei de la casa de bilete și de aici).

Caracterul sobru și auster al mănăstirii este dat de arhitectura specifică mănăstirilor cisterciene. Acestea trebuiau să se deosebească de cele benedictine, prin severitate și să reflecte viața religioasă a călugărilor de aici, care duceau o viață plină de restricții. Aflăm că cel mai înalt for al cistercienilor, Capitolul General, interzicea vitraliile colorate, decorurile figurative la portaluri și capiteluri, iar în locul turnurilor de piatră era acceptată doar o turlă din lemn. O altă caracteristică a abațiilor cisterciene este organizarea muncii asidue, fiind reintrodusă astfel munca fizică în mănăstiri, prin prelucrarea pământurilor și cultivarea lor pentru necesitățile de hrană. Și călugării de la Cârța lucrau terenuri vaste din jurul mănăstirii, au construit grajduri, ateliere și hambare și chiar au deviat cursul Râului Olt spre mănăstire pentru a avea o moară a lor. 

Astăzi, mănăstirea este în stare avansată de degradare, dar biserica mai este folosită de comunitatea evanghelică a sașilor. Un element arhitectural deosebit datat din mijlocul secolul al XIII-lea este capul Fecioarei Maria, aflat în centrul cheii de boltă. În fosta navă centrală a bisericii se mai păstrează morminte ale soldaților germani din timpul Bătăliei de la Sibiu din 1916.

Pe teritoriul mănăstirii mai este amenajat un muzeu care prezintă istoricul abației și include încăperi decorate cu obiecte tradiționale săsești. În cadrul ansamblului se află și casa parohială, precum și o terasă unde, pe timp cald, se pot savura preparate specifice bucătăriei săsești.

Pensiunea Moara de Piatră 

Dacă ajungeți aici, să știți că lângă mănăstire, la câțiva metri distanță, găsim pensiunea Moara de Piatră, o pensiune deschisă în anul 2008 cu o capacitate de 24 de locuri de cazare. Avem un motiv întemeiat să o vizităm. Aici se mai păstrează una din vechile mori, într-un atelier de piatră ce datează din anul 1813. Ne întâmpină Silvana, gazda acestei pensiuni care îngrijește de acest loc din anul 2020. Silvana ne povestește că a revenit la Sibiu după mai mulți ani de muncă într-o corporație la București și aventura ei în domeniul turistic a coincis cu declanșarea pandemiei. Ne spune că nu este ușor, dar pensiunea cu tot ce înseamnă administrarea ei i-au schimbat viața într-un mod benefic și împlinitor. 

Vara aici e plin de oameni de toate vârstele care vin să descopere atracțiile turistice din zonă, dar și să viziteze moara și râul din curte. În zilele toride turiștii chiar pot să facă baie în râul care curge lângă atelier. De asemenea, pensiunea se află la doar câțiva zeci de metri de râul Olt, oferindu-le turiștilor ocazia de a-i admira frumusețea, iar pentru pasionații de pescuit e un loc ideal pentru a-și practica hobby-ul. 

Sezonul turistic începe la pensiunea Moara de Piatră în luna mai. Aici găsiți locuri de cazare la prețuri ce pornesc de la 210 de lei pe noapte până pe la 300 de lei camera de familie. Rezervarea se poate face la telefon sau pe platformele de rezervări booking și travelminit. Aici, puteți lua micul dejun, prânzul și cina.

Așadar, puneți-vă pe listă abația cisterciană de la Cârța pentru zilele calde de primăvară sau vară și nu ratați pensiunea Moara de Piatră, pentru că găsiți aici o bucățică rară și prețioasă de istorie. Bine, și mâncare bună, pregătită din produse locale, unele crescute chiar în grădina mică a pensiunii. 

Fotografii: Ion Surdu / Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi