Baroc Cafe, restaurantul din bucatarie

Într-o zi de sâmbătă e mare lucru să găsești un loc care să nu geamă de lume în Piața Mică. E vară, terasele sunt pline, sibieni și turisti deopotrivă ocupă fiecare scăunel din zonă în căutare de puțină răcoare, ceva rece de băut și poate și un prânz tihnit, de vară. Prin urmare, toate terasele din centru sunt pline full, chiar și cele care adesea cam duc lipsă de clienți. Baroc Cafe e o invenție cum numai în Piața Mică din Sibiu puteai să găsești. Barul, devenit de curând și restaurant, are dimensiunea unei bucătării de apartament. E greu de crezut că după închiderea terasei mai poate fi o sursă consistentă de venit. Dar, de asta să ne facem griji când va veni toamna, pentru că până atunci mai e cale lungă, clienți mulți de servit și bănuți de încasat. Ca în povestea cu greierele și furnica.

Terasa restaurantului e foarte plăcută. Și amenajată cu puțin mai mult bun gust decât a vecinilor care s-au mulțumit să trântească niște mese pe caldarâm și să le acopere cu o odioșenie metalică. Îmi place mult ventilatorul care împroașcă stropi de apă, diferența se simte, e chiar răcoritor. L-am remarcat ca restaurant de curând, eram obișnuit cu Barocul ca o simplă cafenea, până am văzut o pizza foarte apetisantă pe una din mesele terasei. Meniul e banal, nu emite pretenții de stele Michelin. Găsești de toate, de la clasicele bruschette, paste, pizza la preparate din pui, vită, porc, bașca niște deserturi. Dacă e să îți sară ceva în ochi e meniul românesc din trei piese, ciorbă de fasole cu afumătură, garniță cu mămăligă și murături și mămăligă cu brânză și smântână la cuptor. Dar e mult prea cald pentru așa ceva, așa că am luat niște bruschette cu ton și o pizza rustică plus două cola cu multă gheață și lămâie. Am primit din ambele la discreție, bilă albă pentru Baroc.

Bruschettele sunt ușor banale dar porția e consistentă. Însă imaginația bucătarului nu a mers mai departe de o felie de pâine prăjită, niște ton de conservă și puțină ceapă roșie tăiată cubulețe. Nu zic că sunt rele dar nici ceva de ținut minte. Pizza, în schimb, e altceva. E una dintre cele mai bune din oraș, exact pe gustul meu. Blatul nu e uscat ca al marilor pizzeri pe vatră ci ușor pufos. Și nears, urăsc pizza cu blatul ars. Iar ingredientele sunt mai mult decât îndestulătoare. Cred că e cea mai darnică pizza din Sibiu din punctul ăsta de vedere. Mozarella cât încape, bucăți de kaiser și cabanos, felioare de ceapă, o pizza exact cum trebuie. M-am străduit din răsputeri să o termin și m-am dat bătut la ultimele 2 felii. Totalul, 52 de lei. Ușor pipărat, dar în zona 0 a Sibiului nimic nu te mai miră. Am băut o cafea cu 9 lei în zonă, deci chiar nu e o surpriză nota asta de plată. Dacă sunteți în căutare de puțină răcoare și o pizza bună, încercați Barocul. Dacă vă doriți mai mult, mai încercați în altă parte.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului