Curtea de Apel Brașov a decis: Iohannis pierde casa de pe Nicolae Bălcescu nr. 29

Familia primarului Klaus Johannis a pierdut definitiv imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr 29. Sentința vine după 14 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta.

”Ministerul să recupereze chiriile de la președinte”

Klaus Iohannis și soția sa au devenit proprietari ai imobilului în discuție în 1999. Raiffeisen a închiriat parterul în 2001, an în care au început și procesele împotriva actualei familii prezidențiale. Procesele au fost deschise de sibienii care, în baza Legii 112/1995, au cumpărat locuințele în care stăteau în calitate de chiriași. Cum familia Iohannis a devenit proprietară, respectivele familii s-au trezit că nu mai au casă. ”Vă dați seama, a fost un proces care durează de 14 ani. Unul dintre cei care au deschis procesul, Oargă, a și decedat între timp”, spune Marius Albin Marinescu. Acesta deținea o bibliotecă ce funcționa cu chirie în casa care a devenit proprietatea familiei Iohannis. În procesul încheiat la Brașov a avut calitatea de intervenient. ”Acum, imobilul respectiv rămâne succesiune vacantă, pe care să o administreze Ministerul Finanțelor. Acest minister trebuie să recupereze chiriile încasate de familia Iohannis, chirii încasate în calitate de proprietar impostor”, arată Marius Albin Marinescu. Potrivit unei anchete realizată de Rise Project, valoarea totală a chiriilor încasate de familia prezidențială pe urma imobilului din centrul Sibiului este de aproximativ 300.000 de euro. Marius Albin Marinescu  mai arată că foștii chiriași care au cumpărat apartamentele de la etaj - apartamente care au fost retrocedate și cumpărate mai apoi de familia Iohannis - vor redeveni proprietari.

Istoria

Imobilul din centrul Sibiului, trecut în declarația de avere a primarului Sibiului ca având o suprafață de 166 de mp, a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, născuți în comuna Porumbacu de Jos. După decesul acestora, în anii '70, averea le-a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii. Prin urmare, și casa de pe strada  Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea Statului Român. În 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea. După anularea acestor contracte, casa ajunge în proprietatea familiei Johannis, care cumpără și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași, rămași fără locuințe, pornesc procese pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt. Procesele nu s-au încheiat nici în ziua de azi.

Chestiunea certificatului de moștenitor

Ioan Baștea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, alături de soacra și soția primarului Klaus Johannis, ca urmare a moștenirii lui Nicolae Baștea, certificată de instanțele de la Sibiu. Acest lucru a fost făcut și pe baza unor adeverințe emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos, care certifica legăturile de rudenie între familiile Baștea și Ghenea. Aceste adeverințe au făcut și obiectul unor dosare de urmărire penală, la care au lucrat procurorii din Alba-Iulia și Sibiu. Aceștia au stabilit că adeverințele emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos nu corespund întru totul realității, deoarece relația de rudenie a lui Baștea nu ar fi fost cu ambii soți Ghenea, ci doar cu unul. ”Baștea Nicolae era rudă doar cu numita Ghenea Maria, soția precedată a defunctului Ghenea Eliseu”, au stabilit în 2003 procurorii, care au decis neînceperea urmăririi penale în cazul celorlalte persoane implicate, de la notar, avocați, la familia primarului Sibiului.

Pe tema certificatului de moștenitor a lui Nicolae Baștea au fost demarate și procese civile, care s-au încheiat acum aproape zece ani în cadrul unui proces înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov. Certificatul a fost declarat nul. ”Motivele reținute de instanță, pentru care s-a desființat certificatul de moștenitor au fost aceleași cu cele invocate în prezenta cauză și anume încălcarea normelor de competență teritorială absolute de către biroul notarial care l-a emis și lipsa relației de rudenie între ultimii doi defuncți – Ghenea Eliseu și Baștea Nicolae”, se arată în cea mai recentă hotărâre judecătorească, cea a Tribunalului Brașov. Notarul public unde a fost întocmit certificatul de moștenitor este Gabriel Bucșă, din Sibiu, instanța considerând că în această situație competența ar fi trebuit să revină unui notar din Brașov.

Lungul șir al proceselor

Pe tema imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu au fost pornite zeci de procese, în care instanțele au dat decizii diferite, spețele judecate fiind extrem de tehnice. Spre exemplu, printre primele procese în care familia primarului Klaus Johannis a fost trimisă în judecată a început în 2002, sentința Judecătoriei Sibiu fiind pronunțată în noiembrie 2004. Atunci, familiile foștilor chiriași au cerut anularea actelor prin care imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu au ajuns, în cele din urmă, în proprietatea familiei primarului Sibiului. Judecătoria Sibiu a respins acțiunea civilă a foștilor chiriași.

A urmat recursul, la Brașov, unde dosarul a fost trimis și după ce a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Speța are parte de un proces extrem de lung, ce s-a încheiat abia anul trecut, în luna decembrie. ”Reclamanții își justifică interesul prin faptul că dreptul de proprietate al acestora este amenințat de o acțiune în revendicare întemeiată de nulitatea contractelor de vânzare cumpărare, ce formează obiectul dosarului 16/62/2001 al Tribunalului Brașov (un alt proces care s-a încheiat abia în decembrie anul trecut – n.r.). Tribunalul reține că acțiunea în revendicare nu justifică existența interesului în promovarea unei cereri de constare a bunei credințe, ci, dimpotrivă, constituie un argument în sprijinul respingerii acestei cereri, dat fiind caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de acțiunea în realizare. Prin urmare, apărarea intimaților (printre care și soția și soacra primarului – n.r.) în sensul lipsei interesului apelanților este întemeiată, motiv pentru care soluția primei instanțe de respingere a acestui petit urmează a fi păstrată, iar în temeiul art. 296 din codul de procedură civilă, apelul va fi respins”, se arată în decizia Tribunalului Brașov din 23 decembrie 2013.

Câteva luni mai târziu (în mai 2014), magistrații aceleiași instanțe judecă un alt apel civil al acelorași foști chiriași. De data aceasta, Tribunalul Brașov decide că familia primarului Johannis nu mai are un contract de vânzare-cumpărare valabil. ”Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii Oargă Ana, Oargă Ioan şi Antonescu Elisabeta în contradictoriu cu pârâţii Johannis Carmen Georgeta, Johanis Klaus Werner, Lăzurcă Georgeta , Baştea Ioan decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica şi Statul Român prin Municipiul Sibiu prin Primar. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenientul Marinescu Marius Albin în interesul reclamanţilor .Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucșă Radu Gabriel, încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, se arată în decizia luată pe 16 mai 2014. Decizia a fost atacată cu recurs de primar și familia acestuia.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro