Restaurant Naiades. Nu chiar dulce, dar nici sărat

De vreo câțiva ani, în Piața Mică a Sibiului, de cum dă căldura își deschide terasa și Naiades. Situată între terasa celor de la Shocko și locul lăsat liber de fosta Piazzetta (pentru cei care își mai aduc aminte de terasa cu scaune pastelat colorate), Naiadesul nu iese în evidență: scaune și mese luate de la producătorii de bere, un podium acoperit cu o terasă din fier învelită cu o prelată tot de la berari, un bar minuscul sub arcada pe sub care se intră la bucătărie. Și la toaleta pentru clienți.

Cu toate acestea, în seara în care am încercat bucătăria Naiadesului, terasa s-a golit și umplut de mai multe ori în jurul nostru. Cele două ospătărițe de pe tură se mișcau destul de bine (chiar dacă nu mai aveau timp să mai schimbe și scrumierele în momentul în care începeai să mănânci), dar bucătăria nu prea pare să facă față: pentru niște paste am așteptat mai bine de 40 de minute.

Meniul celor de la Naiades nu se avântă înspre experimente complicate. Asumându-și titulatura de ”bistro&pizza”, restaurantul pare a urmări să sature cinstit turiștii nepretențioși. Adică, pentru micul dejun poți cere omlete sau ochiuri (cu pâine prăjită sau chifle), aperitivele înseamnă câteva feluri de bruschete, brânzeturi și caprese, iar în afară de pizza și câteva salate, în meniu mai găsești deserturi și paste. Către vreo 15 feluri de paste.

Prețurile la pizza se încadrează în cele din restul orașului (douăzeci și ceva de lei), dar celelalte preparate par a sări un pic peste medie. Noi (căci eram doi) ne-am oprit la paste: penne zucchini e pomodorini (paste, cu ceva unt, dovlecei, roșii cherry și parmezan) și spaghetti con frutti di mare (prezentată ca fiind sos de roșii amestecat cu spaghete, usturoi, vin, lămâie, pătrunjel verde și un ”mix de fructe de mare”).

După cum spuneam, am așteptat. Pe terasă era populație, dar mai bine din cele aproximativ 20 de mese erau ocupate doar de adepți ai răcoritoarelor sau berii. De apreciat că spațiile dintre mese nu sunt tocmai mici, așa că nu trebuie să te aștepți la coate în spinare când câte un grup apărut mută mobilier pentru a se așeza la aceeași masă.

După cele 40 de minute de rigoare, mâncarea a ajuns la temperatura potrivită. Porții decente și suficient de apetisante (aici trebuie luată în calcul o notă amplă de subiectivism, cauzată de foamea noastră vizibil pronunțată).

Deși în meniu, la pastele cu dovlecei și roșii e garantat parmezanul, ceea ce a ajuns în farfuria noastră părea mai degrabă cașcaval ras, ceea ce a mai stins din farmecul gustului. O mențiune aparte merită focaccia, care a fost foarte bună: suficient de crocantă, dar și pufoasă pe margini.

În ceea ce privește pastele cu fructe de mare, gustul a fost iarăși plăcut. Un sos ușor și în cantități suficiente îmbălsăma farfuria, dar mixul de ”orătănii ale mării” nu se prea simțea. În afara unor mici bucățele din vreo două tentacule de caracatiță, pe fundul farfuriei am mai găsit niște bucățele care aduceau a surrimi tăiate de-a lungul. Și, cam atât cu mixul.

Cu toate acestea, ambele porții au fost generoase, iar farfuriile s-au întors la bucătărie nude.

La final, nota de plată a consemnat un consum de 97 de lei: 24 de lei porția de penne, 34 de lei pentru ”mixul” de fructe de mare cu spaghete, 6,5 lei o apă mică, 13 lei – două răcoritoare, plus alți 6,5 lei – o cafea.

Știma Cibinului

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului