De ce Sibiul nu ar trebui să investească bani publici în parcări multietajate

Fie supra, fie subterane, parcările multietajate în zona centrală a Sibiului ar reprezenta o greșeală strategică ce ar afecta cât se poate de pregnant viitorul acestui oraș. Ba mai mult, sunt convins că astfel de parcări pe mai multe niveluri amenajate și în cartiere, tot asta ar însemna: o eroare de planificare publică.

Evident, în acest moment, respingerea unui astfel de proiect poate fi interpretată drept un semn de totală lipsă de cunoaștere a realității. Dar tocmai realitatea asta, ”tipic românească” – după cum majoritatea oftăm –, este motivul cel mai solid împotriva unor astfel de parcări publice.

În acest moment, într-adevăr, Sibiul pare și este într-o criză imensă de locuri de parcare. O comparație între evoluția numărului de mașini și investițiile publice în sistemele de parcare nici nu cred că mai are rost a fi documentată, dezechilibrul fiind evident – sunt mai bine de 75.000 de mașini (doar în oraș, fără a le lua în calcul pe cele ale celor care s-au mutat în Sibiu fără a-și schimba locul de impozitare al mașinii), iar numărul locurilor de parcare amenajate – sub 13.000. Dar nu numai Sibiul trăiește astfel de crize. Mergeți în Cluj-Napoca, unde după ora 09:00 doar dacă levitezi mai ai șanse să găsești un loc unde să îți lași mașina. Brașov, Timișoara, Târgu-Mureș, ca să nu mai vorbim de București, peste tot sunt mari probleme. Mai mult, problema nu este una doar românească, este una aproape universală, dar în alte țări au găsit soluția: transportul în comun. În momentul în care ai o alternativă cât se poate de utilă mersului cu mașina proprie, evident că alternativa aceea mai ieftină, mai rapidă și mai confortabilă o vei alege. Dar să discutăm despre ce se întâmplă pe afară mai încolo.

Și, până atunci, să vedem ce are în plan actuala administrație locală referitor la parcări. Planul este scris, a fost plătit cu 250.000 de euro și adoptat chiar și de Consiliul local sub deja celebrul nume de ”Plan de mobilitate urbană durabilă”. Potrivit acestui plan, administrația ar avea în intenție amenajarea a șase parcări subterane (nu se precizează dacă pe mai multe niveluri) în cartierele Vasile Aaron, Hipodrom și Ștrand. Același plan mai prevede amenajarea altor cinci parcări ”deștepte” (”smart-parkinguri”), care înseamnă de fapt niște structuri metalice, oarecum automatizate astfel încât să îți ridice mașina și să ți-o parcheze undeva la etaj. În fine, același plan mai prevede ultra-cerutele parcări multietajate care să deservească zona centrală a orașului și care să fie în număr de patru: la Piața Cibin, la gară, în zona Casei de cultură a sindicatelor și, în fine, în zona fostelor fabrici Independența și Libertatea.

Același celebru plan mai face și niște estimări în ceea ce privește costurile unor astfel de parcări. Pentru cele din cartiere și ”parcările deștepte”, costul este estimat la 16 milioane de euro. Pentru cele aferente zonei centrale – la ditamai 42,6 milioane de euro. În total, deci, 58,6 milioane de euro, ditamai căruța de bani. Câte locuri de parcare vor fi create din acești bani? Păi, aici Planul nu mai zice nimic. Decât că în fiecare din cele cinci parcări ”deștepte” încap câte 12 mașini. Adică viitoarele parcări deștepte ale Sibiului vor crește numărul locurilor de parcare cu 60. În ce privește celelalte parcări, Planul de un sfert de milion de euro face referire doar la suprafețele disponibile: 8.300 de mp la Casa de cultură, încă vreo 5.000 la Gară, 10.000 de mp la piața Cibin, mă rog, cu totul, e vorba de vreo 46.000 de mp (și am rotunjit generos în sus). Să zicem că acești 46.000 de mp devin 92.000 de mp, căci parcările vor fi pe mai multe niveluri. Și aici exagerez mult, căci cele mai multe parcări subterane sunt prevăzute a avea un singur nivel, dar vă rog să îmi acceptați exagerarea. Câte mașini ar putea fi parcate pe 92.000 de mp de parcare? Pentru a afla răspunsul la această întrebare (căci Planul care a costat un sfert de milion de euro nu are astfel de calcule) am luat drept reper parcarea de pe Cazarma 90. Aceasta măsoară 5.000 de mp, folosește la maxim fiecare petic de asfalt și iarbă și are o capacitate de fix 205 locuri de parcare. Prin urmare, calculând după regula de trei simplă și după investiții de 58,6 milioane de euro, Sibiul va avea cu 3.772 de locuri de parcare în plus. Ah, și să nu le uit pe alea 60 din cele cinci ”parcări deștepte”.

”Parcare deșteaptă”, propusă pentru Sibiul din 2030 de unii care au încasat 250.000 de euro FOTO Planul de mobilitate urbană

Dacă le adunăm cu cele 13.000 existente, rezultă vreo 17.000 (da, sunt generos) de locuri de parcare la un actual număr de +75.000 de autovehicule. Deci cine crede că parcările supraetajate - pe care mințile crețe de azi le proiectează pentru ziua de mâine – vor rezolva problema locurilor de parcare în Sibiu, greșește profund.

Însă, după mine, nu costurile, nu rezultatele, ci timpul este cel mai important în toată această discuție. Căci acel plan de un sfert de milion de euro votat de toți consilierii locali și îmbrățișat de actuala administrație în fața sibienilor chemați la consultări prevede și termene. Astfel, pentru realizarea parcărilor din cartiere și a celor cinci ”deștepte”, sunt asumate două termene: 2023 și, respectiv 2030, fără să fie precizat câte vor fi gata peste șase ani și câte peste 13. În cazul parcărilor din zona centrală, Primăria și-a asumat că va face parcările de la gară și piață până în 2023 și celelalte două până prin 2030.

Cu alte cuvinte, după ce orașul acesta va investi aproape 60 de milioane de euro, resurse umane impresionate și un deranj evident generat de șantiere, vom ajunge ca în 2030 (asta în cel mai optimist scenariu, căci e evident cât de greu este pentru orice administrație să se țină de termene) să avem cu 3.772 + 60 de locuri de parcare în plus. Care nici nu vor rezolva necesarul raportat la numărul actual de mașini din oraș.

Dar să ne ridicăm pentru o clipă privirea din realitatea asta mioritică, și să urmărim, de fapt, care este direcția pe care lumea bună a acestei planete o apucă.

2030 este anul în care mașinile cu motor cu combustie internă nu se vor mai produce în Germania. Același pas îl va face și Marea Britanie în următorii zece ani. Deja marile orașe ale lumii taxează serios accesul mașinilor cu combustie internă în zonele centrale. Până și Firea de la București vorbește despre astfel de proiecte. În 2030, practic, nu vor mai circula mașini cu țeavă de eșapament în marile orașe ale lumii.

Dar știți ce mai înseamnă 2030? Anul în care, în Statele Unite ale Americii, mai nimeni nu va mai deține o mașină personală. Deplasarea se va face cu mașini electrice, pe care le chemi cu ajutorul aplicației din telefon și le lași să se parcheze singure, dacă nu cumva să se și conducă singure (asta numai dacă nu cumva ai tu poftă de șofat). Și știți ce se va mai întâmpla în 2030 în aceeași Americă? Numărul mașinilor pentru pasageri va scădea de la 247 de milioane – cât se estimează că vor fi în 2020 – la doar 44 de milioane (mai multe detalii aici).

Și sunt doar câteva exemplu despre cum țările cu apă caldă se pregătesc pentru viitorul apropiat.

De fapt, în acest moment, toate discuțiile despre impactul tehnologiei asupra deplasării auto converg în aceeași direcție: mașini electrice, capabile să se conducă singure. Și nu este vorba de science-fiction la mijloc. Ceea ce face la acest moment Tesla (dând fiori groaznici dezvoltatorilor de mașini clasice) este absolut halucinant. În acest moment Tesla produce mașini care nu doar că se parchează singure ori vin singure în fața intrării atunci când sunt ”chemate” prin telefon, ci și mașini care se conduc singure.

O compilație de imagini care arată cum, în acest moment, mașinile produse de Tesla detectează iminența unor accidente și evită coliziuni

Va deveni o realitate până în 2030 când, iată, dacă privim la Planul de mobilitate urbană pe care Sibiul a plătit 250.000 de euro, vom avea cu 3.772 + 60 de parcări în plus. Pentru care orașul acesta va fi plătit imens de mulți bani, pentru care ne-am răscolit zone din oraș și pentru care, atât cât vor putea, câteva sute de oameni din Primărie vor fi muncit. Ca să își dea seama, atunci, în 2030 că, de fapt, alta e realitatea ”occidentală” și că, iată, trebuie iar să se apuce de lucru pentru a încerca să prindă lumea din urmă.

Ce e de făcut în aceste condiții? Evident, există alternativă. Și am vorbit despre aceasta cam la început: transportul în comun. Cele 60 de milioane de euro pe care Primăria Sibiu și-a asumat acum că le-ar băga în parcări cu multe niveluri pot fi folosite pentru ca orașul acesta și împrejurimile lui să beneficieze de un transport ”ca la carte”. Pentru că nu e vorba doar de acești bani. Sibiul oricum are planificate alte câteva zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea transportului public și al mijloacelor alternative de deplasare.

Aici nu e vorba despre nimic altceva decât de viziune. De puterea și curajul de a pune orașul acesta pe o direcție inovativă pentru colțul acesta de lume, normală pentru alte părți. Viziunea aceasta ar începe – dacă vreți – de la un plan serios, care să coste și un milion de euro, dacă de 250.000 am putut primi doar tristețea aceea de Plan de mobilitate urbană durabilă. Dar din acel plan de un milion de euro (fie și două) să citim clar cum prin Sibiu vor circula doar autobuze electrice (nu pe motorină, cum plănuiește acum Primăria să cumpere pentru următorii 15 ani), autobuze care să circule atât de eficient, de dens și de ieftin încât să mi se pară chiar absurd să îmi folosesc propria mașină. Din acel plan de un milion de euro să reiasă pașii care trebuie urmați pentru ca taximetrele să fie electrice până în 2030, pentru ca pistele de biciclete în orașul ăsta rotund să fie peste tot și generoase. Din acel plan să reiasă clar cum va funcționa trenul interurban (l-a pus în circulație o singură persoană, Jens Kielhorn, acum zece ani, și de atunci o Primărie întreagă n-a mai fost în stare să-l urmeze). Și tot din acel plan să reiasă și cum calea ferată pentru acel tren interurban va deservi nu numai Cisnădia, Șelimbărul, Sibiul și Ocna Sibiului, ci și celelalte localități limitrofe. Din acel plan să aflăm, cu adevărat, cum va trebui să arate traficul din orașul acesta astfel încât în 2030 să nu ne mai plângem că așa e la noi, în România, că noi întotdeauna am fost mai în urmă decât ”alții”.

Nimic, dar chiar nimic în afară de viziune nu stă în calea unui astfel de viitor al Sibiului. Banii? Păi Sibiul va depăși anul acesta un excedent bugetar de 50 de milioane de euro. Alte câteva zeci de milioane de euro mai sunt alocați deja de Uniunea Europeană exact pentru asta, pentru rezolvarea problemelor de trafic în Sibiu. Și alți bani vor veni tot mai mulți (dacă nu cumva ne dinamitează țara actuala guvernare). Resursele umane? Primăria are 1.000 de angajați în toate structurile sale. Iar dacă nu se descurcă, să cumpere inteligență de la firmele de pe piața din Europa, dacă la noi nu se găsește.

Ce ar putea rezulta? Un oraș liniștit, curat, în care mișcarea pe pistele de biciclete și plimbarea prin parcurile care ar înlocui cei 46.000 de mp de parcări ar ține sibienii mai sănătoși, un oraș în care sistemul de transport public atât de bine pus la punct va crea imaginea unui Sibiu rarefiat ”ca în Germania”. Sau poate chiar un pic mai frumos.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro