Sunt aproape trei luni de când dr. Liliana Coldea se află în funcția de manager al Spitalului Clinic Județean Sibiu. Într-un interviu acordat Turnul Sfatului medicul explică decizia de a candida la această funcție, vorbește despre provocările pandemiei de COVID-19, despre planul de management pe care îl pune în aplicare, despre testele PCR, dar și despre acuzațiile care i se aduc în spațial public și despre relația pe care o are cu Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean.
Reporter: Ce v-a determinat să candidați la funcția de manager al Spitalului Clinic Județean Sibiu?
Dr. Liliana Coldea: Am o experiență managerială care, cred eu, nu poate fi contestată. Cei opt ani și jumătate în care am manageriat Spitalul General Căi Ferate mi-au adus suficientă experiență ca să pot conduce și un spital de mărimea Spitalului Județean de Urgență Sibiu. Am ales să părăsesc spitalul CF și să vin aici pentru că am primit foarte multe feedback-uri, mai puțin pozitive, din partea pacienților mei care au fost internați sau tratați la județean.
Spitalul General CF a rămas pe mâini bune?
Când am plecat de la spital am făcut o propunere către Ministerul Transportului pentru numirea unui manager interimar. Este vorba despre un coleg de al meu, medic de profesie, încadrat de câțiva ani în cadrul spitalului, o persoană perseverentă, o persoană care era implicată și care dorea să rezolve anumite aspect. Eu am încercat să fac o propunere cât mai bună ca ceea ce am realizat sau planurile pe care am încercat să le implementez să fie continuate de colegul meu.
Și el este managerul Spitalului General GF în acest moment?
Nu, a fost schimbat pentru că și-a dat demisia și este o altă persoană manager acum.
Să revenim la Spitalul Județean. De ce credeți că ați fost singurul cadidat pentru postul de manager?
Cred că la această întrebare nu trebuie să răspund eu. În momentul în care s-a anunțați concursul și am considerat că pot să particip la acest examen m-am înscris, concursul fiind unul public. A fost mediatizat și a fost un concurs la care toată lumea a avut acces la informație și oricine putea să-și depună dosarul. Condițiile de prezentare la un concursul de manager necesită o anumită pregătire. Obligatorie este o diplomă de management spitalicesc și atestat în managementul serviciilor de sănătate. Pregărirea poate fi medicală, juridică sau economică. Mai este nevoie de experiență, eventual și un doctorat. Acestea ar putea fi o parte dintre motivele pentru care nu s-au mai înscris și alte persoane. Probabil că aceste cerințe nu au fost îndeplinite de multe persoane.
Spuneați mai înainte de experiențele nu tocmai plăcute pe care pacienții care veneau la Spitalul CF le-au avut când au fost nevoiți să se interneze la Spitalul Județean. Ce vă povesteau? Ce ați găsit la Spitalul Județean?
Problemele ridicate de ei țineau de management. Erau nemulțumiți de modul de comunicare al personalului spitalului, începând de la medici și până la infirmiere, îngrijitoare și brancardieri. Vorbesc de comunicarea între pacient și personalul medical, apoi au indicat deficiențe în ceea ce privește partea de îngrijire, partea de nursing, care, după părerea mea este o componentă importantă în îngrijirea unui pacient, cu atât mai mult a pacienților care sunt imobilizați sau a pacienților aflați în terapie intensivă. De asemenea, mi-au spus că sunt probleme legate de condițiile hoteliere, de curățenia din saloane, de hrana pe care o primește pacientul în fiecare zi și de medicamentele pe care le primește. Tot pacienții mei, mi-au spus, nu de multe ori, dar au fost situații în care au fost nevoiți să își aducă medicamente de acasă. Aflând toate acestea am considerat că pot face această schimbare de a pleca dintr-un spital mic și să candidez la funcția de manager într-un spital mai mare. M-am bazat pe experiența mea pentru a rezolva toate aceste probleme de resurse umane, administrative sau probleme financiare. Să știți că tocmai acesta este rolul unui manager. Cel de a controla și de a planifica anumite acțiuni care să fie benefice și care să aducă un rezultat pozitiv instituției pe care o conduce.
Și ați venit cu un plan de management. Ce presupune acesta?
Planul de management a fost făcut pe o perioadă de trei ani de zile. Unul dintre puncte a fost punerea la punct a structurilor organizatorice ale spitalului. Deja am început o reorganizare pe partea administrativă. Am analizat activitatea unor servicii și a unor compartimente și am considerat că subordinea lor nu este cea corespunzătoare, motiv pentru care am regândit-o astfel încât eu să pot exercita un control mult mai eficient pe anumite departamente, în mod special asupra acelora care nu au o activitate așa cum mi-aș dori, iar eficiența nu este cea maximă. Unul dintre aceste departamente este cel de achiziții publice, că tot s-a făcut vâlvă pe acest subiect.
Acestea este motivul pentru care ați modificat organigrama?
Da, unul dintre ele. Dar aș vrea să mai spun că, dacă cineva era interesat să citească contractul de management, vedea că obligația managerului este tocmai de a verifica modul de implementare a planului de achiziții publice. În spital planul este avizat de către Consiliul de Administrație și aprobat de ordonatorul de credite, adică de Consiliul Județean, iar managerul are rolul și obligația de a verifica modul de îndeplinire a planului de achiziții publice. Nu eu fac aceste achiziții. Este un departament specializat, persoane care sunt încadrate în acest departament și care fac aceste achiziții publice.
Și următorul pas?
Următorul pas în plan este pe structură organizatorică. Urmează ca anumite compartimente să fie reorganizate, iar unele desființate și urmează o reorganizare a numărului de paturi. Am făcut o analiză pe indicatorii de management sanitar pe spital, per ansamblu și pe fiecare secție și compartiment în parte, împreună cu directorul medical și cu fiecare șef de clinică sau de compartiment care au fost invitați la discuții, chiar imediat după ce am preluat mandatul de manager. În urma acestei analize am decis ca etapa a doua să fie organizarea, să spunem din punct de vedere medical, a structurilor organizatorice ale spitalului.
Și dacă tot am vorbit de achiziții, foarte mulți sibieni se întreabă de ce Spitalul Județean Sibiu a decis să facă teste pentru depistarea infecției cu COVID-19, contracost, dacă spitalul a primit atâtea donații.
Dacă discutăm despre testarea PCR, trebuie să vă spun că donate au fost doar aparatul, dar nu și consumabilele, iar valoarea acestora este mare. Trebuie să menționez însă, și este foarte important de reținut, că niciun pacient care se internează în spital, în prezent, nu este pus să achite contravaloarea testării COVID. Să ne amintim că Ministerul Sănătății a întocmit acea listă cu spitalele care pot efectuat teste COVID contra cost din cauza faptului că au fost solicitări din partea românilor care își doreau să plece în țări în care se cerea testul la granițe, cum este Grecia. În acel moment am introdus și noi această testare contra cost. Vreau să vă mai spun că prețul este unul fundamentat. S-au luat în calcul consumabilele, care înseamnă reactivi, materiale de laborator, apoi dezinfectanții, apoi partea de resurse umane, inclusiv partea de utilități și s-a făcut o medie a unui preț. Spun medie pentru că avem un PCR care este manual și două care sunt automate. Nu puteam pune un tarif pentru un test cu rezultat în 12 ore și alt preț pentru un test cu rezultat în 24 de ore. De exemplu pentru PCR-ul automat ne-a ieșit un preț de aproximativ 480 pe test, așa că am făcut o medie, iar costul actual al unui test pentru COVID este unul, spun eu, rezonabil și conform realității. Practic câștigul sau profitul spitalului este zero.
Atunci ce se va întâmpla din toamnă când vor apărea virozele cu simptome asemănătoare cu cele date de noul coronavirus? Vor fi oameni care nu vor vrea să riște și se vor testa.
Orice pacient care se adresează Serviciului de Urgență este testat în mod gratuit și nu pleacă acasă până în momentul în care nu are rezultatul testului. Astfel noi vom ști dacă este COVID pozitiv sau nu. Nu se pune problema ca cineva să plătească dacă se adresează Serviciului de Urgență și iar revin la achiziții. Acum suntem în etapa în care achiziționăm testele ca să avem o continuitate în această testare. Să nu fie zile în care să nu avem teste. Efortul financiar al spitalului este foarte mare. S-a făcut o estimare pentru următoarele șase luni, din iulie și până în decembrie și avem nevoie de 4.800.000 lei, bani necesari doar pentru teste.
Având în vedere contextul în care ne aflăm astăzi, cu numărul foarte mare de infectări confirmate pe zi, credeți că vom mai ajunge în situația în care am fost în Starea de Urgență, când aproape toate secțiile spitalului au fost închise?
Eu spun că nu o să mai ajungem în această situație. Noi am venit cu propunerea ca și celelalte spitale din județul Sibiu să aibă paturi destinate pacienților COVID, adică am reînceput activitatea secțiilor chirurgie, secțiilor medicale, urologie, ortopedie, activitate care trebuia reluată obligatoriu pentru că s-au văzut deficiențele în perioada în care pacienții care aveau acestei patologii au fost trimiși spre Spitalul Militar sau Spitalul CF. Vinerea trecută, când au fost 31 de cazuri, am avut ca soluiție să transformăm în zonă roșie clădirea de la Oftalmologie. Asta a fost prima măsură, apoi am avut o întâlnire cu domnul director al DSP medicul Budescu și cu doamna Dr. Bîrluțiu și propunerea nostră a fost ca și celelalte spitale din județul Sibiu să aibă anumite paturi alocate pentru acești pacienți. Astfel, vom putea redeschide alte clădiri ale spitalului și pentru ceilalți pacienți. Tratamentul și accesibilitatea trebuie să fie pentru toți pacienții în mod egal, indiferent de patologia pe care o au, fie că este infecțioasă, este COVID pozitiv sau altă patologie.
Și pentru că ați adus vorba. Cum credeți că s-au descurcat spitalele non-COVID în ceea ce privește bolnavii cu alte afecțiuni. Spuneați și dumneavoastră mai înainte că nu a fost ușor, nu au existat dotări, personal medical suficient, iar numărul de pacineți a fost destul de mare.
În Starea de Urgență activam încă la spitalul CF și ca medic pot spune că pacienții pe care i-am preluat erau cu patologie foarte gravă. Din punctul meu de vedere, chiar dacă spitalul nu are toată dotarea unui spital județean s-au făcut toate eforturile ca pacienții să fie salvați. Am avut cazuri de ciroză decompensată care au plecat acasă ameliorate, am avut cazuri de anemii severe care au fost rezolvate cu identificarea cauzei, au primit sânge, au fost tratați corespunzător, dar, sigur, au fost și situații nefericite în care patologia era atât de avansată încât, practic, nu s-a putut face absolut nimic să putem salva pacienții. Au fost patologii foarte complexe, iar spitalul nu era unul de urgență. Spun totuși că ne-am adaptat la situația nouă apărută și din punct de vedere al medicilor și al personalului medical s-a făcut tot ce se poate pentru pacienți.
Acum pe Calea Șurii Mici se va construi noul spital. Potrivit scenariului votat de cei de la Consiliul Județean, noua clădire va prelua un număr de paturi cu 22% mai mic decât cel regăsit în actualul Spital județean. Ce părere aveți?
Noul spital nici nu trebuie să preia toate paturile. Noul spital ar trebui să fie un spital care se adresează patologiei acute. Pacienții cronici care necesită îngrijiri care sunt de lungă durată pot să rămână în această locație. Sigur, eu nu am participat de la început în gândirea pe structuri și pe compartimente a noului spital, dar am văzut planurile și chiar am venit cu anumite propuneri de modificare a lor în momentul în care am fost solicitată. Chiar dacă are un număr mai redus de paturi este un beneficiu pentru sibieni un spital nou. De fapt este absolut necesar pentru Sibiu un astfel de spital. S-a văzut asta în această perioadă a pandemiei când anumite corpuri și secții au fost închise. S-a văzut foarte clar că celelalte spitale nu au putut prelua această patologie, nu au avut resurse umane, nu au avut o bază materială corespunzătoare, iar noul spital tocmai asta va aduce. O creștere a calității serviciilor și o accesibilitate mult mai mare a sibienilor la servicii de calitate.
Și paturile pentru cronici să rămână în centrul Sibiului?
Da, eu consider că ar trebui să rămână patologia cronică. De exemplu îngrijirile paliative ar putea să rămână. Sunt pacienți care necesită o spitalizare de lungă durată și care pot rămâne în această locație, cu atât mai mult cu cât Sibiul are nevoie de multe paturi pentru bolnavii cronici.
Spre sfârșitul acestei săptămâni au fost la Sibiu premierul Ludovic Orban și ministru sănătății Nelu Tătaru pentru a vizita locul unde va fi construit noul spital și pentru a semna contractele. Nu ați fost prezentă. De ce?
Pentru că a trebuit să rămânem aici la spital. Avem probleme importante de rezolvat și am considerat că este mai util să rămânem la spital și să le rezolvăm.
În momentul de față, care este gradul de satisfacție al pacienților care sunt tratați la Spitalul Județean?
Anul acesta nu am putut realiza acest studiu din cauza faptului că nu am avut numărul suficient de pacienți pentru a ne da o imagine fidelă. O să-l realizăm în momentul în care numărul de internări va crește. Din păcate activitatea este redusă în contextul epidemiologic.
Dar cu privire la infecțiile nozocomiale care este situația în Spitalul Județean?
S-a făcut o analiză pe terapie intensivă, un autocontrol făcut de colegii mei de la Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, iar rezultatele sunt mult mai bune comparativ cu rezultatele anterioare. Când nu vom mai discuta despre COVID, o să avem o imagine și mai clară din acest punct de vedere.
În momentul de față, dacă o persoană apropiată dumneavostră ar necesita internare în Spitalul Județean ați aduce-o aici cu inima deschisă?
Da, cu siguranță, da, pentru că beneficiază de cele mai bune și complexe servicii și de cea mai bună atenție.
În final vreau să vă întreb despre relația dumneavoastră de prietenie cu Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean. O aveți din perioada în care Daniela Cîmpean reprezenta interesele spitalului CF în instanță?
Mă bucur că ați pus această întrebare și mă bucur că am prilejul să vă răspund. Doamna Daniela Cîmpean a avut un contract de prestări servicii pe parte juridică cu Spitalul General Căi Ferate Sibiu. Nu a reprezentat niciodată interesele spitalului în instanță, ci a vizat doar din punct de vedere juridic documentele care trebuiau să fie vizate juridic. Încă o dată vreau să vă spun, doamna Cîmpeanu nu a reprezentat niciodată spitalul în procesul de restituire al clădirii. În acel proces avocat a fost domnul Alexandru Bacaci. Chiar mă bucur că m-ați întrebat asta, pentru ca toată opinia publică să citească, iar informațiile să fie transmise corect. Lucrurile se pot verifica. Am avut-o ca avocat pe Daniela Cîmpean în procesele pe care eu personal, ca persoană fizică, le-am avut cu spitalul în momentul în care am fost schimbată din funcția de manager în anul 2012, în momentul în care mi s-a desfăcut în mod abuziv contractul de muncă în anul 2014, iar împreună cu avocatul Daniela Cîmpean am câștigat toate procesele cu spitalul General Căi Ferate. Managerul din anul 2015 a și refuzat să pună în aplicare aceste hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, motiv pentru care i-am făcut și plângere penală, în urma căreia a demisionat și a făcut muncă în folosul comunității. Încă o dată se certifică că eu împreună cu doamna avocat am avut dreptate și am învins un sistem care, spun eu, a fost împotriva mea, dar am dovedit acest lucru în instanță acolo unde se și poate dovedi.
Și deținerea actuală a postului de manager a Spitalului Județean este contestată. S-a anunțat că va fi atacată în instant numirea dumneavoastră. Dacă s-ar întâmpla ca sentința să fie una defavorabilă dumneavoastră ce ați face?
Nu eu sunt cea implicată în proces. Este Consiliul Județean, dar în cazul scenariului pe care-l menționați, sigur că și eu voi merge în instanță, pentru că a fost un concurs la care eu am participat, nu am avut nicio legătură cu organizarea lui și dacă vă uitați foarte bine și celelalte concursuri de manager din urmă cu patru ani sau desfășurat sub aceeași regulă de organizare și desfășurare. Eu am respectat etapele acestuia: m-am înscris, m-am prezentat la susținerea proiectului de management și am venit în momentul în care am avut ordin de numire.
Și ca să încheiem: mai pot medicii, mai rezistă angajații spitalului?
Vă pot spune că avem un personal medical care este obosit și care a fost supus la un stres mult prea mare doar datorită faptului că s-a depus un jurământ și că și au ales această meserie. Își respectă meseria și își respectă jurământul și până la ultimele forțe pe care le au vor fi alături și în slujba pacientului. Pe de altă parte și oamenii ar trebui să fie mai responsabili, să respecte niște reguli care sunt obligatorii și care nu sunt greu de respectat. Să porți o mască de protecție atunci când este necesar, dă te speli pe mâini și să te dezinfectezi. Spuneam la un moment dat pe pagina mea de Facebook că este mult mai ușor să porți o mască de protecție decât să porți mască de oxigen și cred că am spus totul, așa că protejați-vă ca să nu ajungeți la mască de oxigen sau mai grav la o sondă de intubație și o ventilație mecanică care, practic, în cele mai multe cazuri înseamnă finalul vieții.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: manager , Spitalul Județean , Liliana Coldea
Vizualizari: 14597
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Emil
Acum 2 ore
Pastor marginas
Acum 2 ore
Florin
Acum 2 ore
Florin
Acum 2 ore
Sportiv amuzat