Proiectul noii clădiri din centrul istoric, întors în comisii. Parcări vs zonă pietonală - cea mai amplă discuție

Un întreg oraș pare să se fi concentrat pe bucata de 330 de mp de pe strada A.D. Xenopol, din centrul istoric al Sibiului. Pe acest teren un tânăr investitor vrea să ridice o clădire cu spații de locuit și birouri, iar documentația urbanistică elaborată a fost supusă consultării publice. Situația locurilor de parcare, propuse a fi diminuate în zonă prin transformarea parcărilor din apropiere în zonă pietonală, a stârnit printre cele mai ample discuții. Precum și întrebarea dacă ar mai trebui sau nu permise noi construcții în centrul istoric.

Urbaniștii Primăriei Sibiu au dat publicității raportul informării și consultării publicului întocmit ca urmare a elaborării unui plan urbanistic pentru zone construite protejate (PUZCP) în centrul istoric al Sibiului. Acest PUZCP a fost elaborat la cererea Primăriei pentru o porțiune extinsă din centrul istoric al orașului, ca urmare a intenției proprietarului unui teren de pe strada A. D. Xenopol de a ridica o clădire pe terenul de 330 de mp cumpărat de el în 2017. Sebastian Boncuț (35 de ani) intenționează să amenajeze câteva spații de locuit și de birouri într-o eventuală viitoare clădire ridicată aici.

Periclitarea valorii centrului istoric

Argumentelor că ridicarea unei noi clădiri de birouri ar periclita un eventual demers de introducere a centrului Sibiului pe Lista UNESCO li s-a răspuns că nu sunt valide. ”Niciunul din criteriile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial nu exclude prezența funcțiunilor terțiare (birouri) într-un sit istoric, cu atât mai mult cu cât «mixitatea» funcțională este un deziderat explicit pentru zonele centrale în doctrina urbanistică contemporană. (...) Mai mult, valoarea culturală excepțională a centrului istoric Sibiu rezidă tocmai în grefarea tuturor straturilor istorice ulterioare (renaștere, baroc, modernism etc. – toate constituind «modernitate» la momentul manifestării lor) pe țesutul medieval inițial și nicidecum de un caracter «pur» și «monostilistic», strict medieval”, contraargumentează inițiatorii proiectului.

Aceștia mai atrag atenția asupra faptului că volumetria și poziționarea unei eventuale viitoare construcții urmează a fi stabilite în eventualele faze ulterioare ale proiectului. ”Afirmația potrivit căreia construirea unor noi imobile «nu este de manieră să potențeze aspectul istoric și arhitectural» este prematură întrucât nu se cunoaște încă la momentul actual modul arhitectural de manifestare (estetica, stilul, compoziția, rezolvarea funcțională, contextualizarea) a unor eventuale extinderi de construcții. (...) Prezența arhitecturii contemporane de calitate contribuie la creșterea valorii centrelor istorice, iar exemple facile sunt cele din Paris, Barcelona, Praga și Viena, lista putând continua”.

Terenul pe care este propusă noua clădire este ultimul teren liber pentru construcții de pe str. A.D. Xenopol

Vecinii terenului pe care proprietarul intenționează să ridice o clădire de birouri și spații de locuit consideră neoportună propunerea de densificare a zonei, care va duce la ”transformarea clădirilor existente în spații nesănătoase pentru locuire, prin obturarea accesului direct la grădini și regimul de înălțime propus”. Necesarul de locuri de parcare și reducerea spațiilor verzi i-a determinat pe unii vecini să caracterizeze inițiativa drept ”un abuz”.

Arhitecții care au lucrat la documentația urbanistică susțin că, din contră, o densificare corect reglementată din punct de vedere urbanistic este chiar o situație de dorit în zonele centrale ale orașelor mari. ”Suplimentar, în cazul de față, densificarea este și un fenomen care se încadrează pe coordonatele dezvoltării istorice a zonei, al cărei țesut urban a evoluat prin ocuparea progresivă a centrelor libere ale insulelor și prin operațiuni urbanistice menite să susțină această tendință (vezi însăși trasarea străzii A.D.Xenopol)”, răspund reprezentanții investitorului. 

”O sfidare la adresa inteligenței și a confortului legitim al locuitorilor din zonă, cât și a patrimoniului construit”, ”un sacrilegiu socio-cultural” și ”o mutilare a zonei” sunt printre alte poziții ale vecinilor împotriva acestui proiect.

În replică, inițiatorii proiectului au arătat că în strict cazul noii clădiri propuse, minim 60% ar urma să fie folosită cu destinația de locuire. ”Expedierea oricărei arhitecturi contemporane în exteriorul centrului istoric sau considerarea a priori a oricărei forme construite noi drept «mutilare» sunt manifestări emoționale nefondate, lipsite de temei științific și profesional și dau dovadă de necunoaștere și rea-credință, cel puțin prin vehemență și lipsa de (con)civilitate”, continuă reprezentanții firmei de arhitectură.

Parcare vs zonă pietonală. Printre cele mai aprinse discuții

PUZCP elaborat pentru viitoarea clădire include și o propunere referitoare la capătul străzii A.D. Xenopol, unde piațeta este folosită acum ca parcare. Propunerea din documentația urbanistică supusă consultării publice era de a elimina parcările, astfel încât zona să devină una pietonală.

Propunere apreciată drept benefică, de exemplu, de către reprezentanții Parohiei Evanghelice C.A. din Sibiu, care au propus și plantarea unor plante perene și multianuale într-o viitoare zonă pietonală.

Doar că o astfel de soluție în capătul străzii nu este agreată de locuitori, care ar cere ca acolo să mai aibă acces doar ei. ”Transformarea parcării din capătul străzii Xenopol în zonă pietonală ar conduce la dispariția a 51 de locuri de parcare (din care 30 de locuri de parcare alocate Hotelului Împăratul Romanilor). Locatarii străzii Xenopol se opun transformării parcării în spațiu pietonal. Demersul ar conduce la o supra-aglomerare a locurilor de parcare care rămân (27), acestea urmând a fi utilizate atât de către locuitorii din zonă, cât li de rezidenții hotelului sau alte persoane. Locatarii propun Primăriei Sibiu reconfigurarea parcării în zona străzii, care ar putea deveni accesibilă auto doar riveranilor”, se arată în raportul dat publicității. Arhitecții care au lucrat la documentația urbanistică în discuție au arătat că propunerile lor au avut în vedere promisiunile administrației locale în ceea ce privește dezvoltarea transportului public (înființarea unui nou traseu, cu microbuze electrice, în jurul centrului) și că, în cele din urmă, decizia referitoare la zona pietonală aparține Primăriei.

Actuala parcare este propusă a deveni zonă pietonală

De altfel, în discuții au intervenit și reprezentanții Hotelului, care au arătat că cele 30 de locuri de parcare el sunt acordate în baza unei convenții cu drept de folosință exclusivă încheiată în 2014. ”Fără aceste spații de parcare, hotelul nu își mai poate desfășura activitatea – clasificarea hotelului la patru stele implică obligativitatea asigurării unui număr minim de locuri de parcare”. Răspunsul proiectanților a fost că locurile de parcare ar putea fi asigurate în altă parte, la distanță mai mare de hotel.

Chestiunea spațiilor verzi

Locuitorii din zonă s-au împotrivit schimbării destinației terenurilor din ”grădini” aferente condominiilor în terenuri edificabile, invocând faptul că zona centrală este deficitară în ceea ce privește spațiile verzi. Replica inițiatorilor proiectului a fost că documentația lor nu aduce schimbări de destinație a terenurilor. Și că, în limitele legii, orice proprietar are dreptul să își folosească terenul după cum crede de cuviință. ”Nu există niciun fel de restricție ca proprietarii să continue să întrețină grădini pe terenuri pe care este definit un edificabil maxim – nici acum, nici în viitor nu subzistă obligativitatea construirii”.

Cât privește amenajarea spațiilor verzi pentru sibieni, arhitecții atrag atenția că responsabilă de acest lucru este administrația publică, nu investitorii privați. 

Locuitorii au propus chiar ca Primăria să cumpere terenurile necesare din zonă pentru a realiza un ”culoar verde între piațeta de pe strada A.D. Xenopol și curtea Catedralei Mitropolitane”. Arhitecții consideră, însă, că ”s-ar aduce în mod nejustificat și disproporționat atingere proprietății private, impunându-se exproprieri acolo unde utilitatea publică nu poate fi convingător argumentată sau susținută”. Beneficiile obținute prin crearea unui culoar verde de acces la biserică sunt considerate ”aducătoare de prea mici beneficii urbanistice”, mai opinează reprezentanții investitorului.

Locuitorii din zonă au considerat, printre altele, că imaginea catedralei va fi afectată. ”Prin densificarea zonei se pune în umbră Catedrala Mitropolitană, cel mai important monument turistic din zonă”. ”Considerăm afirmația nefondată, pe lângă caracterul vădit exagerat”, au răspuns reprezentanții investitorului. Care arată că tocmai catedrala este ”un adaos modern și binevenit în centrul Sibiului, datând de la începutul secolului XX”.

Înapoi în comisie

”Considerăm că majoritatea observațiilor formulate împotriva aprobării documentației sunt concentrate pe temeri nefondate și exagerări vădite, dar și pe rezistența la actul de urbanizare, în special la schimbarea stării de fapt. Considerăm astfel că opoziția prezentată este, în bună măsură, rezultatul unor presiuni exercitate de jucători externi procesului și influenței acestora asupra unor proprietari din zonă studiată. Susținem cu fermitate că propunerile de planificare urbană ilustrate constituie o soluție calitativ superioară situației actuală și ele aplică în mod corect prevederile legale în vigoare”, au fost concluziile proiectanților de la A.Plan SRL, în urma etapei consultării publice.

Reprezentanții Primăriei nu au fost, însă, de acord. Și au decis ca întreaga documentație să fie întoarsă în dezbaterea specialiștilor și nu trimisă, spre adoptare, în Consiliul local Sibiu. ”Propunem reanalizarea documentației în cadrul Comisiei tehnice de amenajarea teritoriului și urbanism având în vedere observațiile transmise de locuitorii din zonă, cu preluarea sau, după caz, argumentarea refuzului față de investițiile propuse”, se arată în raportul semnat de arhitectul șef al Sibiului, Ioana Urdea.

Pe tema acestui proiect a trimis o opinie și arhitectul sibian Hermann Fabini, expert în cadrul Ministerului Culturii, însă aceasta a ajuns la autorități după încheierea procesului de consultare publică. O opinie pe acest subiect, însă, a fost publicată de recunoscutul arhitect sibian în Turnul Sfatului și poate fi citită aici: ”Nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere

Citește și Se mai poate construi în centrul istoric? Proiect imobiliar pentru zona zero a Sibiului

Descarcă de aici Raportul informării și consultării publicului

Sursa foto principală: Google Earth

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 7442

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

7 comentarii

Uau Au

Acum 1 an

Dacă se va construi această clădire in centru, Sibiul nu va mai fi doar stagnant, ca in prezent, ci de a dreptul pe o pantă descendentă...
Raspunde

Cosmin Codru

Acum 1 an

Nu ar face mai bine un parculet frumos si daca vor o parcare, sa o faca subterana ?...asa ca chestie..... zone de cladiri !!!??? Ma intreb oare cine o fi "tanarul investitor"...vreo beizadea.
Raspunde

Konig Von Siebenburgen

Acum 1 an

Doamna Fodor, vreti sa fiti cu adevarat respectata de sibieni si sa ramaneti in istorie in cel mai frumos mod cu putinta? Faceti presiuni si actiuni concrete la presedinte, guvern si parlament si cumparati de la detinatori (Mitropolia Ortodoxa si Arhiepiscopia Rom-Cat), cladirea fostei resedinte a mitropolitilor de pe Bd. Victoriei si cladirea Liceului Pedagogic, investiti in ele si redati-le vietii orasului! La pretul pietei, nu e problema, avem bani suficienti, mai ales daca se esaloneaza pe 5-10 ani! Acestea stau sa pice, asa cum sta sa pice mandria noastra de sibieni, istoria noastra si bruma de recunoastere pe care o avem!
Raspunde

Dragos Dascalu

Acum 1 an

Sunt niste ghetouri prin zona istorica.. Cred ca si proprietarii caselor din zona trebuie obligati sa-si renoveze fatadele, sa desfiinteze cotetele si toate anexele improvizate. Nu stiu daca e bine sau nu sa se construiasca aceasta cladire, dar aspectul general e groaznic. Plus peretii cu igrasie pe care ii gasesti mai peste tot.. Eu as propune o parcare publica pe mai multe niveluri in zona teatrului si oricine care nu are acces in curte cu masina sa fie obligat sa mearga pe jos.
Raspunde

BON BON

Acum 1 an

Care-i nebunul care ar aproba un asemenea proiect, care ar duce la o supraaglomerare a zonei, la o mizerie de nedescris pe str. A.D. Xenopol, dar şi pe str. Tribunei, pe toată perioada de construire. Ar genera probleme suplimentare pentru locatarii din zonă, cât şi pentru cei care au treabă prin zonă şi au nevoie de locuri de parcare, pentru clienţii hotelului Împăratul Romanilor. Dar şi alte probleme privind imaginea centrului istoric al Sibiului, care are mai multă nevoie de restaurare şi reabilitare, decât de clădiri moderne. E atâta spaţiu liber pentru a construi locuinţe, spaţii pentru birouri şi spaţii comerciale, pe locul fostului Abator, a fostei fabrici Amylon şi a fostei Cazangerii a Independenţei, care stau părăsite. Şi sunt destul de aproape de centru, dacă asta e o condiţie necesară. Mai bine căutaţi şi rezolvaţi locuri de parcare în zonele limitrofe centrului istoric, pentru a scoate circulaţia maşinilor din această zonă împânzită de străduţe înguste şi limitaţi accesul doar pentru locatarii din zonă sau maşinile de strictă urgenţă.
Raspunde

Erlkonig Von Erle

Acum 1 an

Pe respectivul teren cresc bălării. Locatarilor le este doar de locurile lor de parcare, dar nu poate sta orașul după parcarea lor. Sunt destui arhitecți care pot desena o clădire cu aspect istoric, care să se integreze arhitectonic.
Raspunde

John Doe

Acum 1 an

Adică isi bat joc de acel investitor. Nu e prima dată. Angajații primăriei cat si locatarii din zonă sunt blocați mental in trecut din păcate.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus