În premieră pentru ultimii mulți ani, un tânăr antreprenor a demarat, de aproape doi ani, demersurile pentru a ridica o nouă clădire în centrul istoric al Sibiului, mai precis pe strada A.D. Xenopol. Inițiativa întâmpină și opoziții, în timp ce investitorul arată că un astfel de demers face parte din evoluția naturală a unui oraș și reglementează situația urbanistică a unei părți importante a centrului istoric al Sibiului.
Demersul lui Sebastian Boncuț (35 de ani) își are punctul de plecare în anul 2017, când a achiziționat unul din ultimele terenuri libere de construcții din centrul istoric al Sibiului. Este vorba de o suprafață de 330 de mp, situată la numărul 16 al străzii Alexandru Dimitrie Xenopol (pe una din laturile dinspre Catedrala Mitropoliei a actualei parcări din capătul străzii).
Intenția lui de a ridica o clădire pentru respectiva parcelă de teren trebuie precedată de întocmirea unei documentații urbanistice (plan urbanistic pentru zone construite protejate), demers care a fost finalizat în vara acestui an. PUZCP-ul supus consultării publice este o documentație care – conform avizului de oportunitate emis de Primăria Sibiu în vara anului 2019 – o dată adoptată va reglementa toată viitoarea eventuală dezvoltare și întreținere a zonei cuprinsă între străzile Tribunei, Mitropoliei, Samuel von Brukenthal și Piața Mare și, respectiv, A.D. Xenopol.
Practic, prin documentația urbanistică elaborată au fost analizate parcelele și corpurile de clădire existente, pentru a se stabili care sunt intervențiile care mai pot fi făcute pentru fiecare caz în parte. Pentru terenul de pe str. A.D. Xenopol nr. 16, liber de construcții și cu o suprafață de 330 de mp, PUZCP elaborat propune posibilitatea ridicării unei clădiri cu cel mult trei niveluri, cu o amprentă la sol de cel mult 250 de mp și o suprafață desfășurată de cel mult 750 de mp (cu un procent de utilizare a terenului de 75% și un coeficient de utilizare a terenului de 2,25). Eventualele celelalte aspecte (volumetrie, arhitectură etc) ar urma stabilite în viitoarele etape ale acestui demers.
Terenul vizat pentru noua construcție se află pe una din laturile ale piațetei din capătul străzii A.D. Xenopol, folosită acum drept parcare
Documentația urbanistică este cu atât mai importantă cu cât, o dată însușită de Consiliul local Sibiu, aceasta ”va constitui cadrul operativ pentru o serie de investiții publice și private”, practic stabilind lista de intervenții care mai pot fi realizate pe fiecare parcelă și la fiecare corp de clădire existent în parte. Iar potrivit Memoriului general realizat, în zona studiată mai pot fi ridicate cinci noi corpuri de clădire. Spre exemplu, un corp de clădire nou ar mai putea fi construit și pe str. Mitropoliei la nr. 15 (cu o amprentă la sol de maxim 140 de mp și o suprafață desfășurată de maxim 280 de mp), în timp ce la nr. 27 ar mai fi loc de o clădire cu o amprentă de 205 mp și o suprafață desfășurată de maxim 410 mp.
Totodată, lucrarea urbanistică inventariază și intervențiile care ar fi necesar de realizat în cazul imobilelor aflate în pericol.
O clădire de birouri și locuire
”Achiziția terenului în anul 2017 a reprezentat o oportunitate de investiție pe termen lung. În prima fază am luat în considerare faptul că PUG-ul emis în 2011 se va reînnoi curând și va reglementa inclusiv zonele din centrul istoric care generează PUZ-uri în momentul de față. Din păcate, noul PUG nu va reglementa aceste zone așa că demararea unui PUZ din bani proprii este singura cale. În mod firesc, efectuarea PUZ-urilor intră în sarcina Primăriei municipiului Sibiu. Este un demers dificil și costisitor care necesită timp și răbdare (lucrăm la acest PUZ din 2 noiembrie 2018), însă suntem încrezători în acest proiect și conștienți că este un bine generat pentru întreaga comunitate din zonă”, descrie, pe scurt, Sebastian Boncuț, istoria acestui demers.
Deocamdată, tânărul antreprenor nu poate discuta despre o valoare aproximativă a investiției, având în vedere că aceasta va putea fi gândită doar după eventuala aprobare a PUZCP, din care vor rezulta indicatorii urbanistici permiși. Iar Sebastian Boncuț se arată foarte determinat în a duce la bun final acest demers. ”Intenția este de a dezvolta o clădire cu funcțiuni mixte (spații comerciale / de birouri și locuire), respectând astfel atât structura funcțională a zonei (majoritatea clădirilor din centrul istoric sunt compuse din spații comerciale și de locuit), cât și prevederile Regulamentului de urbanism propus prin PUZCP și prevederile PUG”.
Terenul în discuție este liber de construcții
Conservăm, modificăm ori construim?
În urmă cu patru ani, pe str. Tribunei din centrul istoric al Sibiului, tot un tânăr investitor propunea ca imobilul de la nr. 5 (care nu era clasat drept monument istoric) să fie demolat parțial alături de casa din spate (care are frontul înspre parcul Astra), pentru amenajarea unui hotel cu spații comerciale la parter. Demersul de atunci a întâlnit opoziție, în special din partea celor care susțin că centrul istoric al Sibiului trebuie menținut așa cum este (detalii aici).
Și noul proiect de ridicare a unui imobil pe un teren liber este considerat, de asemenea, inacceptabil de unii dintre arhitecți, subiectul fiind amplu dezbătut în interiorul breselei. ”În zona istorică, raportul construit/spațiu liber (exprimat prin procentul de ocupare a terenului) este o valoare patrimonială, nu se aplică «îndesiri» ca la periferii de orașe. Curțile medievale exprimă volumetric un parcelar multi-secular, componentă a peisajului cultural propriu nucleului istoric, iar acest proiect distruge o valoare neregenerabilă. Nu există nici un motiv de a aduce încă niște fluxuri de circulație auto în această zonă”, enumeră, de exemplu, arhitectul Dorin Boilă câteva din motivele pe care el le consideră justificate pentru ca proiectul de pe A.D. Xenopol să fie respins.
El face referire la mai multe discuții dintre arhitecții sibieni referitoare la potențialul din zona istorică a Sibiului. ”Este greu de înțeles de ce profesioniștii breslei proiectanților nu au un dialog de mai larg orizont spiritual cu investitorii potenți, interesați de zone istorice! Pentru că așa cum am tot concluzionat prin majoritatea întâlnirilor breslei, zona istorică este mai ofertantă pe alternativa restaurării, remodelării și restructurării clădirilor existente, monumente sau nu, ale căror spații pot deveni mult mai interesante și adecvate oricăror funcțiuni culturale, de birouri sau servicii, decât niște spații de tip contemporan, fără stil, fără haz și fără har din concepție… Zona intramuros a nucleului sibian este deja marcată de plombe și desanturi post-medievale, din perioada barocă, trecând prin stiluri neo-clasiciste și «art-nouveau», până la interbelic neutral și chiar câteva locuințe colective comuniste… Intervenții contemporane, mai ales prin «densificarea» unor șiruri de parcele păstrate de sute de ani din parcelarul medieval, nu ar face decât să sporească haosul stilistic, aflat deja la limita precarității. Tocmai asta vine în contradicție cu lupta unor entități administrative și profesionale sibiene și naționale, care de peste două decenii muncesc să promoveze Centrul medieval Sibiu pe lista mondială UNESCO”.
Planșa de reglementări elaborată în cadrul actualului PUZCP
În replică, Sebastian Boncuț arată că demersul său, efectuat cu sprijinul unor profesioniști în domeniul urbanismului specific centrului istoric al orașului, face parte din evoluția naturală a unei comunități. ”Centrele istorice ale orașelor sunt organisme vii, iar fosilizarea lor într-un anume stadiu de evoluție nu e benefică pentru nimeni. Niciun oraș din lume nu interzice în mod absolut construcțiile noi în centrul istoric, ci doar le supune unor condiții foarte dure de conformare și integrare. Dacă o asemenea atitudine este acceptată în Roma sau în Paris, ea este cu siguranță acceptabilă la Sibiu. În speță, în centrul Sibiului se suprapun straturi succesive, din Evul Mediu și până în epoca modernă, într-o diversitate de stiluri care îl îmbogățește și îi conferă valoarea specifică. «Diversificarea stilurilor» este, deci, o potențială calitate, care face parte din esența evoluției istorice a orașului, la fel cum este cazul și cu creșterea densității. Niciunul dintre aceste două procese nu este nociv în sine (dimpotrivă), însă este esențial CUM se desfășoară ele și CE se construiește. Pentru a veghea asupra acestei desfășurări, legea impune o sumă întreagă de filtre administrative și profesionale (între care cel mai important rol îl joacă comisiile de urbanism și cele ale Ministerului Culturii). În măsura în care aceste organisme vor considera că propunerea noastră este rezonabilă și că ea aduce un spor calitativ zonei, o vor aviza”, este răspunsul transmis celor care consideră că proiectul pentru A.D. Xenopol nu este oportun.
De altfel, după cum se arată în documentația urbanistică, inclusiv strada pe care se află terenul de 330 de mp este rezultatul unei evoluții, una îndepărtată față de momentul actual. Strada A.D. Xenopol este rezultatul unui proces de îndesire a locuirii: inițial, parcelele de aici erau mărginite de actualele străzi Nicolae Bălcescu și Mitropoliei. Această situație s-a modificat în urma dezmembrărilor care au dus la apariția străzii A.D. Xenopol. Iar piațeta din capătul străzii, utilizată acum drept parcare, a apărut în prima jumătate a secolului XX, când administrația locală din acea vreme a inițiat o serie de exproprieri ale parcelelor care porneau din str. Mitropoliei până în str. Xenopol.
Mai mult spațiu pietonal
De altfel, documentația urbanistică finalizată în vara acestui an pentru investiția în discuție are în vedere și modul în care pot fi gestionate spațiile publice din zona studiată. Astfel, piațeta din capătul străzii este propusă a se transforma în zonă pietonală cu acces auto doar locatarilor si mașinilor de alimentare marfă (același sistem ca în Piața Huet). Totodată, documentația are în vedere și spațiul din jurul Catedralei Mitropolitane. ”Potențialul curții Catedralei Mitropolitane de a crea un spațiu urban cu caracter reprezentativ (o piațetă) nu este exploatat, zona dinspre strada Xenopol fiind folosită drept spațiu de parcare”.
Referirile la extinderea zonelor pietonale sunt realizate în conexiune cu planurile demarate de actuala administrație locală, de a amenaja o parcare subterană în zona pieței Gării și crearea unui nou traseu de transport public urban, deservit de vehicule electrice, în jurul centrului istoric al orașului.
Documentația urbanistică elaborată ca urmare a intenție de investiție pe cei 330 de mp de pe str. A.D.Xenopol a trecut de faza consultării publice. Urmează finalizarea raportului consultării populației, după care planul urbanistic zonal poate fi supus dezbaterii și votului consilierilor locali ai orașului.
Descarcă de aici Memoriul general al PUZCP
Sinteza reglementărilor urbanistice propuse
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 16985
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 52 minute
Golanule
Acum 57 minute
FLOD
Acum 1 oră
Mita
Acum 1 oră
Fly
Acum 1 oră
ID