Efectele austerității din Educație, la Sibiu: Studenții și profesorii au rămas fără acces la Digiteca Arcanum. ULBS a fost prima din țară care s-a abonat la aceasta

Măsurile de austeritate care afectează domeniul Educației au ajuns să producă efecte ireale. „Mi se pare ireal că scriu asta, dar ca cercetător și profesor nu mai am word”, a atras atenția zilele trecute Ștefan Baghiu, profesor la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS). Mai mult, accesul la arhiva Arcanum, ULBS fiind prima din țară care s-a abonat la aceasta, este în prezent restricționat, reprezentanții instituției afirmând că poartă discuții pentru un nou abonament începând cu anul viitor.

Baza de date „Digiteca Arcanum” cuprinde,  în integralitate, numerele mai multor sute de reviste științifice și de specialitate, respectiv ale unor cotidiene și reviste săptămânale. De asemenea, studenții și cadrele didactice din ULBS pot consulta aici lexicoane, manuale și colecții de cărți din toate domeniile de activitate (de la artă la științe sociale, științe economice sau științe tehnice). Printre publicațiile românești care se regăsesc în baza de date Arcanum se numără: Viața Românească (1906-1992), Flacăra (1952-1995), Convorbiri Literare (1867-1994), Contemporanul (1948-2020), Gazeta Transilvaniei (1838-1945) sau Tribuna Sibiului (1928-1989).

ULBS s-a abonat la această arhivă prima dată în 2022, mai întâi pentru o perioadă de un an. Accesul se face pe baza identificării claselor de IP instituțional din universitate, nefiind necesară autentificarea. Apoi a devenit posibil și accesul de la distanță, după obținerea contului de acces mobil (Sursa)

Odată cu măsurile de austeritate anunțate și luate la București, Educația a fost primul domeniu care a simțit efectele deciziilor luate - în limbaj oficial - pentru a reduce deficitul. Amintim doar despre scăderea valorii pentru plata cu ora, reducerea fondului pentru bursele studenților, dar să nu uităm nici de deciziile pe care au trebuit să și le asume la nivel local universitățile - vedeți aici ce conține planul de măsuri pentru eficientizarea activităților didactice, de cercetare și administrative, adoptat de Senatul ULBS în această vară.

Citește și: Cum face față ULBS austerității din Educație. Rectorul Sorin Radu, după discursul de la începutul anului universitar: „Sunt semnale că universitatea se așează pe baze solide”

„Educația românească a hotărât că nu acoperă nici măcar serviciile office”

Cunoscut pentru luările sale de poziție în legătură cu deciziile din Educație din ultimul an, Ștefan Baghiu a fost și printre cei care au atras atenția și asupra „tăierii” accesului la „minimul de infrastructură”.

Într-un text postat pe pagina sa de Facebook, profesorul își exprimă frustrarea față de lipsa de viziune a guvernului, care, sub pretextul „eficientizării” subminează infrastructura de bază a sistemului public de educație, un sistem care deja e subfinanțat cronic.

„Bun, de dimineață mi s-a tăiat accesul instituțional la word. Mi se pare ireal că scriu asta, dar ca cercetător și profesor nu mai am word. Mi-l plătesc imediat - la fel ca restul studenților și profesorilor -, dar până atunci câteva gânduri.

Ce s-a mai tăiat prin universități prin măsurile luate de ministerul educației, dincolo de faptul că s-au blocat posturi și s-au tăiat toate achizițiile: accesul instituțional la Arcanum (care costa infim pe lângă ce beneficii aducea, dar studenții și profesorii nu mai pot accesa cea mai importantă bază de date de căutări complexe în presă literară și culturală - ceva ce ne permitea să avansăm cu cunoașterea în domeniul nostru și, probabil, resursa cea mai curată pentru lucrări de licență și articole; am impresia că mare parte din profesori și din oamenii din ministere nici nu știu despre ce e vorba și cât de fundamental era pentru procesul de cunoaștere); accesul la word și office în general pe instituție (da, pare ireal, am ajuns atât de jos că instituțiile nu mai garantează accesul profesorilor și studenților la servicii simple de redactare și scris); accesul la baze de date internaționale (România avea deja o problemă cu asta, tehnic studenții și profesorii nu au acces deloc la resurse internaționale din domeniul lor - articole, cărți etc. - acum au și mai puțin, universitățile se dezabonează de la cunoaștere ca să taie din costuri; acum 10 ani era un lux să tragi articole și cărți, trebuia să mergi prin universități străine să faci asta sau să piratezi, acum părea că s-au mai reglat lucrurile și că a crescut interesul pentru acces la cunoaștere - nici vorbă, ne întoarcem acolo unde vrem să nu mai știm nimic din domeniile în care activează profesorii noștri).

Sunt doar câteva exemple de ce nu mai pot face universitățile din cauza unor măsuri fără noimă. Să nu uităm că erau deja domenii subfinanțate cronic. Sigur mai sunt și multe alte măsuri aberante, vă dați seama la ce nivel de prostie a ajuns acest guvern - să taie din servicii de bază și să spună că face "eficientizare". Înainte de a discuta despre cum putem face ca profesorii să fie mai bine pregătiți, să știm că se dă la temelie în infrastructuri de bază. În câțiva ani nu vom mai putea face nimic pentru studenți și pentru cercetare, dar vina tot pe profesori și cercetători va cădea: fără să li se asigure minimul de infrastructură, li se spune că sunt analfabetizatori.

Foarte bine, așa o să învățăm ca societate că civilizația costă. Cultura costă. Educația costă. Dacă nici minimul nu ni-l mai poate asigura statul român - că oricum eram departe de orice societate educată în ce privește finanțarea educației și cercetării - măcar să dăm o petrecere frumoasă și mare înainte de vânzarea completă a sistemelor publice, acum falimentate direct de ministrul educației. Educația românească a hotărât că nu acoperă nici măcar serviciile office. Ce să mai spunem?”, a scris Ștefan Baghiu.

„Problema e austeritatea, nu poate fi autonomia”

El a explicat că situațiile pot fi diferite, dar că „peste tot vedem aceleași lucruri: unde reușiseră instituțiile să facă ceva în sensuri bune, acel progres este încetinit sau anulat de austeritate”.

„1) De ce m-am luat de la tăierea Microsoft Office? Am văzut "om de stânga pe Office, ce oroare". E adevărat că ăsta a fost declanșatorul de azi, dar e doar un exemplu între multe. Accept că poate sunt variante open source care pot fi mai bune și că universitățile nu trebuie să plătească Office-ul - cum nu o fac și nu o făceau în multe locuri unde nu au Office. Doar că în altele încă e - am mulți colegi care predau afară și primesc pachet. Aici se poate discuta - dar nu ar fi trebuit să discutăm accesul ăsta pe fondul unor tăieri, ci pe fondul unor strategii generale de dezvoltare a calității educației. Eu ca redactor și autor evit alte programe pentru că ăsta e standardizat & universalizat și apar orori de tehnoredactare de la unul la altul.

Dar ce nu poate fi dezbătut e cum afectează austeritatea locurile în care cercetarea și educația reușiseră să vină cu serviciile în secolul 21. La noi, de exemplu, prin eforturile universității de a da acces tuturor studenților la Arcanum”, a scris Baghiu.

Cu referire la Arcanum, el explică modul în care arhiva digitală este utilă în procesul de predare și cercetare și adaugă că în acest caz nu poate fi vorba de autonomie universitară atâta timp cât instituția ia decizii în baza unor bugete și finanțări. În final, Ștefan Baghiu răspunde pentru ce sunt bune astfel de baze de date și de ce asigurarea accesului la ele este importantă pentru tineri.

„2) Am văzut comentariul "aflu că exista acces instituțional la Arcanum". Da, pentru ca toate studentele și studenții să poată lucra pe arhiva asta trebuie plătită o sumă la Arcanum de acces instituțional (adică pentru câteva mii de conturi de mail oficial). Exista peste tot? Nu, în principiu exista acolo unde universitățile au făcut eforturi uriașe ca să capete accesul ăsta în folosul studenților - cum era cazul la noi. Puteam da toate temele de seminar de acolo (una e să cauți amplu, de exemplu, ce se discuta în 1964 cu privire la debutul cuiva - e altfel de cunoaștere, altfel de a intra în epoci). Acum asta nu se mai poate face. Deci, pe scurt, ministerul a ales implicit asta prin austeritate. Întrebarea de tipul "dar nu decide universitatea sau școala asta?" e problematică tocmai pentru că instituțiile decid în baza unor bugete și finanțări, iar educația - deja subfinanțată - a fost prima care a încasat înghețări și limitări de finanțare. Și dacă rezolvă asta punctual, tot trebuie să drămuiască altele orice instituție. Deci problema e austeritatea, nu poate fi autonomia.

3) Accesul la baze de date internaționale - la ce e bun? Bun, dacă ești student la literatură sau istorie - asta e experiența mea - sau oriunde, de fapt, și vrei să citești despre orice, ai nevoie de un acces prin IP la baze de date care stochează articole și la care, altfel, prețul e uriaș. E vorba de cărți academice, de articole fără care nu se poate face cercetare.

Depinde în ce lume vrem să locuim mai departe: una în care avem acces la tot felul de lucruri de astea sau una în care nu avem. Întrebarea mare rămâne - și planează de la începutul anului: de ce s-au luat decizii aberante în educație, când era ultimul loc ca prioritate de finanțare? CUM a salvat economia faptul că am forțat instituții să se descurce, să improvizeze, să bricoleze, să taie?”, a conchis Baghiu.

Captură: arcanum.com

ULBS: Microsoft a retras licența pentru cadrele didactice

Reprezentanții Universității „Lucian Blaga” din Sibiu au explicat pentru Turnul Sfatului că accesul la licența Word pentru cadrele didactice a fost retras de către Microsoft, fiind menținută doar cea pentru studenți. 

„ULBS este beneficiara unei subscripții (licență) "Office 365 A1 for faculty" și a uneia "Office 365 A1 for students". Acestea oferă accesul la suita Office on-line (în Cloud), precum și la alte servicii precum One-drive, Sharepoint, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru studenți.

În planul inițial al subscripției pentru cadrele didactice la care ULBS a aderat acum mai bine de 15 ani (și anume A1+ for faculty) era cuprinsă și varianta de Office 365 stand-alone (adică, cea care permite instalarea suitei Office pe calculatoarele personale ale cadrelor didactice). La începutul lunii noiembrie, am primit un mesaj oficial, prin care eram înștiințați că noua subscripție de Office 365 A1 for faculty, nu mai are inclusă varianta de Office stand-alone, iar licențierea A1+ se retrage și devine A1. Din acest motiv, cadrele didactice ale ULBS vor mai avea acces doar la varianta on-line a Office 365. Studenții au rămas cu aceeași subscripție, deci cu aceleași servicii”, au transmis reprezentanții universității sibiene.

Planul „Office 365 A1 Plus” - care oferea aplicații desktop, nu doar web - a fost retras. Conform Microsoft, acest plan nu mai este disponibil din 1 august 2024. Ca urmare, mulți utilizatori A1 gratuit (student / profesor) rămân doar cu versiunea web, nu mai pot activa Office desktop via A1 Plus. Acesta a fost și un subiect de discuții pe forumuri.

Abonament nou la Arcanum, începând de anul viitor

În ceea ce privește accesul la bazele de date, acesta este asigurat, în mare parte, prin Consorțiul Anelis (Asociația universităților, institutelor de cercetare-dezvoltare și bibliotecilor centrale universitare din România - n.n.), din care face parte și ULBS. La Sibiu, acestea sunt gestionate de Biblioteca ULBS.

Reprezentanții universității ne-au explicat că, în privința accesului la Digiteca Arcanum,  universitatea a achiziționat până în prezent un abonament separat, suplimentar pachetului oferit de Anelis. Ei confirmă că, exceptând bazele de date din pachetul Anelis, accesul la Arcanum în prezent este restricționat: „Ne propunem reînnoirea acestui abonament la începutul anului viitor, iar din acest punct de vedere am inițiat deja un dialog cu reprezentanții platformei în România”.

Acest lucru ni l-a confirmat și directorul Bibliotecii ULBS, Valer Cosma.

„Toate bazele de date sunt gestionate de bibliotecă, cele mai multe fiind abonate prin consorțiul Anelis din care ULBS face parte. Săptămânile astea s-a semnat un nou contract cu Anelis, privind pachetul de baze de date pentru următorii trei ani, dar din păcate, în pofida insistențelor noastre și a altor universități din consorțiu, Digiteca Arcanum nu a putut fi inclusă în acest nou pachet. Ceea ce ne obligă să facem un nou abonament direct, începând cu anul viitor”, ne-a spus Cosma.

El a adăugat că în tot acest timp de când a încetat abonamentul „am purtat discuții cu reprezentanții Arcanum pentru a găsi soluții provizorii, însă fără succes deocamdată. Reluăm abonamentul începând de anul viitor”.

„Ne bucurăm că există această discuție despre Digiteca Arcanum, fiindcă e important să spunem că există o corelație strânsă între calitatea cercetării și accesul la baze de date premium. Din acest punct de vedere, menționăm că ULBS a fost prima universitate din țară abonată la Arcanum, fapt care vorbește despre înțelegerea complexă a muncii de cercetare”, au ținut să sublinieze reprezentanții universității din Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi