Arhitectul Fabini: Nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere

În ziarul Turnul Sfatului din 13 septembrie a. c. a fost publicat sub titlul ”Se mai poate construi în centrul istoric? Proiect imobiliar pentru zona zero a Sibiului” un articol privind un PUZCP în zona dintre străzile Mitropoliei și Xenopol (Fig. 1).

Plecând de la solicitarea proprietarului unui teren de 330 mp aflat pe latura de sudvest a pieții din capătul străzii Xenopol se propune realizarea unor construcții noi cu funcțiuni de locuință și birouri în grădinile dintre casele celor două străzi (Fig. 2 și 3).

Fig. 1 Zona în discuție din planul orașului din 1875

Suntem de părere că propunerile din acest PUZ contravin în totalitate principiilor care stau la baza unor intervenții în zone istorice cum este cea în discuție, din următoarele considerente:

• Zona face parte din centrul istoric al orașului, în orașul de sus, care în secolul al XIV-lea era înconjurat de un zid de incintă cu turnuri de apărare. Prin realizarea celei de a patra incinte în secolul al XV-lea orașul a ocupat o suprafață de 72 ha, având astfel o suprafață comparabilă cu alte orașe destul de importante din Europa, precum Cracovia, Gdansk sau Stralsund. Timp de cca. 260 de ani această suprafață nu s-a schimbat, ceea-ce a dus la îndesirea parcelarului prin străzi noi create în spatele parcelelor sau în spații care nu mai aveau importanță strategică (str. Tipografilor, str. Xenopol, str. Movilei, str. Nouă ș. a.). Desigur prin aceasta s-au redus suprafețele verzi din oraș. Considerăm că a construi în aceste spații, care astăzi sunt grădini, este de neadmis. Din contră, este necesar ca anumite construcții parazitare de calitate redusă să fie demolate și spațiul rezultat transformat în spațiu verde.
• Respect pentru populația actuală. În memoriu este menționat faptul că în centrul istoric Sibiu avem de-a face cu o ”populație încă majoritar îmbătrânită și/sau cu posibilități financiare reduse”. Suntem de părere că în condițiile actuale nu se justifică, ca acestei populații să fie luate micile grădini și lumina pentru ferestrele care duc către aceste spații astăzi libere de construcții.
• Monumente istorice. În memoriul studiului sunt menționate monumentele istorice la distanțe relativ mici de zona studiată aflate în strada Mitropoliei, dar și în străzile Bălcescu și Tribunei. Astfel, procentajul mare de construcții noi propus este în măsură să schimbe caracterul zonei.
• S-a menționat că astăzi sunt ridicate construcții noi în orașe ca Roma sau Paris. Pentru Sibiu termenul de comparație nu sunt capitalele menționate, ci orașe a căror valoare constă mai ales în fondul construit din perioade istorice cum ar fi Evul Mediu, Renașterea sau perioada barocă. În acest context ne putem gândi la orașe cu centre istorice bine conservate ca Dinkelsbühl, Carcassone, Deventer, San Giminiano, Cracovia ș. a.

Fig. 2 Schiță reprezentând situația actuală

Fig. 3 Schiță cu indicarea construcțiilor propuse prin PUZ

Văzând acest studiu, consider că este oportun să ne amintim de istoria orașului în ultimele decenii în contextul valorii sale istorice. Îmi aduc aminte că în perioada comunistă a fost studiat un proiect care prevedea demolarea laturii de est a Pieții Mari și construirea unui Centru Politco-Administrativ în acest loc. De ce nu s-a realizat? Unul dintre motive a fost desigur faptul că trebuiau astfel prea multe locuințe noi pentru mutarea locatarilor din imobilele ce urmau a fi demolate. Celălalt motiv a fost, după părerea mea, arhitectul șef al orașului la aceea vreme, Otto Czekelius, dealtfel menționat în memoriu, care într-un interviu a afirmat printre altele, că important pentru activitatea lui în Sibiu nu a fost ce a construit, ci ceea ce el a împiedicat să fie construit în oraș.

Dacă privim istoria mai recentă a orașului putem să ne gândim la Sibiu Capitala Culturală Europeană în 2007. La baza acestei evoluții a stat un simpozion cu participare internațională în 1998 la Sibiu, simpozion inițiat de domnul Ion Caramitru, care pe atunci era ministrul culturii. Printre participanți era un reprezentant UNESCO și delegați din diferite țări, dar și domnul George Calteux, directorul Direcției Monumentelor Istorice din Luxemburg. Într-un stil pragmatic acest domn a propus două proiecte, care urmau a fi realizate cu ajutorul financiar al Marelui Ducat de Luxemburg, pe care-l reprezenta la acest simpozion:

• un itinerar touristic în zona istorică după modelul unor astfel de intinerarii realizate în Luxemburg și
• restaurarea unei case monument istoric.

Primul obiectiv a fost finalizat și deschis în 1999, iar al doilea, Casa Luxemburg din Piața Mică, a fost inaugurat în 30 martie 2004 în prezența Marelui Duce de Luxemburg Henry și a soției sale Marie-Thérèze. Luxemburgul, fiind la acea dată deja propus pentru Capitală Culturală Europeană 2007, a fost de acord ca să se extindă această propunere și pentru Sibiu. Se poate afirma cu certitudine că fără cele două proiecte realizate cu sprijinul Marelui Ducat, Sibiul nu ar fi avut parte în 2007 de statutul de Capitală Culturală Europeană.

În mai multe rânduri s-a încercat în decursul ultimilor ani înscrierea orașului Sibiu pe lista UNESCO a patrimoniului mondial, statut pe car-l deține astăzi orașul Sighișoara. Propunerile din studiul PUZCP în discuție, fiind intervenții masive în structura existentă a orașului istoric, sunt de natură să fie un motiv în plus pentru neacordarea acestui titlu orașului Sibiu. Pot menționa aici că în 1991 am întocmit o documentație care a dus la înscrierea în 1993 a ansamblului cetății bisericești din Biertan în această listă.

Putem conclude aici că nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere cum ar fi grădini, scuaruri sau piețe. Dar mai există și un alt motiv de ordin social și umanitar în sensul respingerii prevederilor din PUZ: considerăm aceste propuneri ca fiind discriminatorii și într-o anumită măsură arogante față de populația îmbătrânită și lipsită de posibilități financiare din zona studiată. O astfel de tratare a locuitorilor acestui oraș a mai existat în trecut și nu trebuie să se mai repete.

În ceea ce privește terenul de 330 mp din partea de sudvest a piațetei din capătul de est a străzii Xenopol, se poate gândi o construcție de dimensiuni reduse, care să fie alipită calcanului adiacent și care să se înscrie armonic în contextul urbanistic existent. Dată fiind poziția expusă a amplasamentului s-ar putea iniția un concurs de idei, care să scoată în evidență caracterul modern al noului edificiu în armonie cu anturajul istoric, o temă pentru care există suficiente exemple convingătoare în arhitectura vesteuropeană.

Sibiu, 18.09.2020

arh. Hermann Fabini

expert MC

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului