Cu spatele și cu măgarii: povestea potecii construită de sași către Bâlea Lac, înaintea Transfăgărășanului VIDEO și FOTO

Înainte ca Bâlea Lac să devină o destinație de atins cu mașina pe Transfăgărășanul inaugurat oficial în 1974, cabanele ridicate pe rând la peste 2.000 de metri altitudine erau accesibile prin intermediul unei poteci construită de voluntarii reuniți în cadrul SKV - Siebenbürgischer Karpatenverein (Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor).

Traseele turistice prin Făgăraș și alți munți din împrejurimi au început a fi amenajate după cum reprezentanții SKV au construit cabane. ”Voluntarii SKV au început să ridice cabane în munții Făgăraș pe la sfârșitul secolului XIX. Cabana Negoiu a fost prima, apoi Urlea și așa mai departe. Și, în funcție de aceste cabane s-au amenajat și drumurile de acces”, descrie Radu Zaharie, ghid montan implicat și în programul Anii Drumeției.

Cabana de la Bâlea Lac – destinație predilectă a celor care folosesc zilele acestea Transfăgărășanul – a fost ridicată între anii 1904 – 1905. Este vorba de prima cabană, în locul căreia de atunci au mai fost ridicate alte trei (cea de acum este a patra pe același loc). ”Prima cabană a fost o construcție simplă, din piatră, cu două încăperi. După care au urmat și celelalte, dar acesta a fost începutul. Prin urmare, când a început construirea acestei prime cabane, accesul era deja amenajat. Nu neapărat marcat în sistemul actual, dar exista o potecă amenajată”, spune Radu Zaharie.

Pe acest traseu care a precedat Transfăgărășanul au fost cărate materialele de construcție cu spatele și cu măgarii. Iar poteca a fost singura folosită pentru accesul în zonă până în 1970, când a fost deschis șantierul pentru construirea Transfăgărășanului. ”Până atunci, măgarii și spinarea au fost toată baza pentru transportul de materiale și provizii către cabane. Cu care de boi se urca doar către Păltiniș, o zonă mai accesibilă decât Făgărașul”.

Prima porțiune

Poteca înspre lacul aflat la 2.034 de metri a fost amenajată în două etape. Într-o primă fază a fost amenajată porțiunea până la Bâlea Cascadă. Aici, prima cabană a fost ridicată de către SKV încă din 1883 (cabană distrusă de un incendiu, reconstruită înainte de 1900, distrusă în primul război mondial și înlocuită de una nouă în 1927; demolată apoi după construirea actualului hotel de la Bâlea Cascadă, în 1972).

”Poteca pornea de la vechea glăjărie (fabrică de sticlă – n.r.), care nu mai există acum”. Un punct actual de reper pentru începutul acestei poteci este cabana Vama Cucului. Iar Transfăgărășanul construit ulterior urmează în mare parte traseul acestei poteci a cărei vechime pe prima porțiune se apropie de 150 de ani.

Lespede cu lespede

Poteca a fost construită, pe multe porțiuni, prin așezarea manuală a pietrelor și lespezilor. Construcție care rezistă și acum. ”Toate drumurile făcute de către SKV au fost atent construite, de la înființarea în 1880 și până în 1946, când a fost scoasă de către regimul comunist în afara legii, laolaltă cu toate celelalte forme de asociațiuni. Potecile din zona noastră aveau pe porțiuni băncuțe și balustrade pentru a facilita accesul a cât mai multor persoane. Au fost atent gândite și amenajate, cu lespezi sau sprijinite cu bârne. Au fost poteci muncite, să zic așa, construite prin voluntariat, ca toate potecile făcute de SKV prin Carpați”, mai arată Radu Zaharie.

Citește și VIDEO/ Reportaj la Stația Meteo de la Bâlea Lac. De vorbă cu gardienii vremii

Tot mai puțin folosită

Vechiul acces de aproape 150 de ani vechime a început să fie tot mai puțin utilizat, după deschiderea Transfăgărășanului în 1974 și, mai ales, după darea în funcțiune a telecabinei care – pe un fir lung de cinci km – asigură legătura dintre Bâlea Cascadă și Bâlea Lac.

Telecabina și Transfăgărășanul au ”contribuit” la utilizarea tot mai puțin a potecii de peste 100 de ani

În cadrul programului Anii Drumeției, în vara anului trecut poteca a primit marcaje proaspete (triunghi albastru pe fundal alb). Cei interesați de o drumeție pe acest traseu pot utiliza aplicația Anii Drumeției. Aplicația are înregistrat traseul cuprins între Bâlea Lac și Bâlea Cascadă, prin valea Bâlii, traseu cu o lungime de 5,56 de km și cu o durată estimată de parcurgere la două ore și jumătate. De la punctul de pornire de deasupra lacului, poteca traversează în două puncte Transfăgărășanul, după care continuă până la Bâlea Cascadă pe partea stângă (pe sensul către cascadă).

Peisajele care pot fi văzute pe acest traseu sunt largi, copleșitoare pe alocuri, dar includ și porțiuni umbrite, prin pădure. Traversează și zone înierbate, zone cu afine, cu jnepeniș, dar și pante mai abrupte.

Traseul este recomandat a fi parcurs doar vara și doar cu echipament corespunzător (apă, bețe de trekking, briceag, cremă de soare, ghete impermeabile, haină de ploaie, haină de frig, eventual de schimb, lanternă frontală, mâncare, mănuși, ochelari de soare, pelerină, rucsac, șapcă și strat termic – conform recomandărilor Anilor Drumeției). ”Am avut ture în care chiar persoane obișnuite cu muntele au descoperit cu surprindere că le-a înghețat mâna. Întotdeauna când vii la 2.000 de metri e bine să ai o căciuliță, niște mănuși. Dacă ești prins acolo de o viforniță, de o răpăială scurtă, chiar de vară, îngheți dacă nu ești pregătit”, arată Radu Zaharie.

Din cauza turismului de masă care a luat cu asalt Valea Bâlii în ultimii ani, traseul este afectat de amprentele unei astfel de ”invazii”, astfel încât Valea Doamnei sau cea a Arpășelului – din stânga și, respectiv, dreapta Văii Bâlii - sunt mai degrabă preferate de către iubitorii muntelui, fiind mult mai sălbatice. ”Nu doar șantierele au distrus, ci masele de oameni care vin acolo. Eu am văzut cu ochii mei cum un grup de turiști care dorea să aprindă focul a rupt un coș din lemn amenajat pentru depozitarea gunoaielor. Au preferat să rupă coșul decât să meargă 50 de metri mai încolo și să culeagă lemne din pădure. Atât de mare este indolența unora dintre turiștii de masă”.

Citește și VIDEO Anii Drumeției are aplicație: de la trasee, la evenimente, puncte gastronomice locale ori cazări

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

7 comentarii

Emil

Acum 1 săptămână

Primele poteci si drumuri strategice spre Negoiu au fost construite tot de armata.
Raspunde

Stanescu Nicolae

Acum 1 săptămână

Mai intai au fost dacii.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

@

Acum 1 săptămână

Si inainte de draci ? sau o jesit din pamant ?
Raspunde

Budac Dan

Acum 1 săptămână

Chiar nu mai sași au făcut-o ?
Raspunde

Flo

Acum 1 săptămână

Sașii și măgarii.... :) Ciobanii nu stiau sa urce cu oile la munte in vremea aia dar faceau transhumanța mii de km pe an, pana au venit sașii, le-au luat magarii si au inceput sa faca poteci :)) Ma intreb; în Cozia si zona de sud,unde nu au fost sași, de unde au aparut potecile si cabanele? Nu contest faptul ca sașii au avut un rol pozitiv dar nici nu vreau sa cred ca fara ei, nu existau poteci si cabane...
Raspunde

Rosu

Acum 1 săptămână

Dacii si ciobanii n-or avut timp de turism. Aici vorbim despre cabane turistice. Cititi si voi cand o inceput sa se dezvolte turismul, postacilor.

Raspunde

Emil

Acum 1 săptămână

Potecile numite "vămile cucilor" erau construite din vremea Austro-Ungariei.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus