Prima școală românească superioară de fete din Transilvania a fost în Sibiu, iar în acest an se împlinesc 140 de ani de la înființarea sa. Fetele care ajungeau aici stăteau în internat, iar școala se îngrijea atât de învățătură, de hrana lor, dar și de felul în care trebuie să se poarte în societate.
Cartea ”În Căutarea fericirii. Viaţa familială în spaţiul românesc în sec. XVIII-XX”, apărută la Editura Casa Universitară Clujeană, descrie istoria stabilimentului, precum și detalii despre viața tinerelor de aici.
Ideea inițială de a organiza o formă de educație pentru tinerele fete românce din Transilvania apare în 1879, când avocatul și referentul școlar din Sibiu, Anania Trombițaș, a lansat pentru prima dată ideea înființării unui institut pentru creșterea fetițelor românilor.
Propunerea nu a fost primită foarte bine în cadrul Asociațiunii Astra, pentru că Anania Trombițaș era unul din criticii activi ai conducerii acesteia. Ea a acuzat Asociațiunea că timp de 19 ani nu a făcut mai nimic pentru literatura și cultura poporului român, cerând ca activitatea Astrei să fie îndreptată nemijlocit asupra maselor, după cum notează cercetătoarea Andra Carola Pinca, cea care în cadrul cărții a participat cu studiul ”Educația feminină în Transilvania- Studiu de caz: Școala de fete din Sibiu”.
George Barițiu, dar și alți intelectuali români ai vremii, au acceptat însă ideea că este necesară o școală românească superioară de fete, însă Adunarea generală a Astrei, din 1880, ținută la Turda, nici nu a amintit măcar de propunerea de a înființa o școală de fete.
„De societate cultă nu pote fi vorba, câtă vreme nu ne-am îngrigit de cultivarea femeii. (...) Barbatul pote fi cât de vrednic, cât de muncitori și inteligent vrednicia și intligentia lui forte pucin influenția va ave la elu acasa. Acasa este domeniul femeii, individualitatea ei, gândurile și simtirile, idealurile, credintiele și aspirațiuile eidomnesc și sunt hotărîtore în preajm’a casii, în familie, între copilasii crecuti de densa si în societatea, din care face parte, susținea Septimiu Albini în lucrarea ”Scol’a civilă de fete cu internatu a „Associațiunei transilvane pentru literatu’a și cultur’a poporului român” din Sibiiu”.
Sibienii, ambiționați de succesul fetelor din București
Ideea a luat avânt din 1881, după Conferința generală a reprezentanților tuturor alegătorilor români din țările de sub Coroana Ungariei, ținută la Sibiu, în 12–14 mai 1881 și mai ales după expoziția agricolă și de industrie de casă, ținută tot la Sibiu, în 15/27 august 1881.
Participarea la expoziție a Școlii de fete de la Azilul Elena Doamna, din București și câștigarea de către școală a singurei medalii de aur acordată a înclinat mult balanța înspre ideea înființării unei școli de fete, notează autoarea.
De ziua lui George Barițiu, cadourile au fost donate pentru înființarea școlii
În aceeași perioadă, Reuniunea Femeilor Române din Sibiu, înființată în 8 iunie 1881, a lansat în un apel către publicul român de a aduna fonduri pentru înființarea în Sibiu a unui institut român de creștere pentru fete, care să aibă și un internat.
Un moment important, în această privință îl reprezintă adunarea generală extraordinară din mai 1892, având ca scop sărbătorirea zilei de naștere a lui George Barițiu, pe 24 mai. Participanții și invitații prin contribuții financiare (cumpărări de bilete, lozuri, donații), au susținut, sprijinit și ajutat reuniunea să deschidă o școală primară, scrie Andra Carola Pinca.
Timp de 2 ani de la apel, reuniunea a reușit prin petreceri, loterii și alte mijloace să adune suma necesară pentru deschiderea școlii. Cu un buget de 3.500 coroane, ea închiriază un local pentru școală, pe care îl dotează cu cele necesare.
A angajat apoi și cel dintâi corp profesoral: domnișoara Eleonora Tănăsescu, de la Azilul Elena Doamna din București, Dr. D. P. Barcianu și Dr. I. Crișan, profesori seminariali în Sibiu și Mateiu Voileanu, absolvent al facultății de drept și practicant în cancelaria consistoriului arhidiecezan din Sibiu.
Deschiderea școlii este anunțată și în presă: „se deschide școala elementară de fete de patru clase a reuniunei noastre, aici în Sibiiu, s-a făcut îngrijire de cele mai bune puteri didactice al acea școală. Se provoacă deci părinții respective îngrigitorii din loc și din giur, ca de la 15 ale lunei curente în colo se-și insinue fetele pentru primire, la presidenta reuniunei noastre, Doamna Maria Cosma”
Astfel, în 20 octombrie 1883, reuniunea deschide școala primară cu 17 eleve înscrise în clasele I–IV.
Clădirea adăpostește în prezent Şcoala pentru deficienţi de auz din Sibiu. Pe acest loc a existat o casă construită în anii '30 ai sec. XIX, hanul "La Leul Alb". Casa a fost cumpărată de comunitatea românească în a doua jumatate a sec. XIX.
Sursa foto: patrimoniu.sibiu.ro
30.000 florini a costat construirea școlii
Pentru înființarea școlii civile, comitetul Astrei a inițiat lucrările paralel cu acțiunea reuniunii femeilor române pentru înființarea școlii primare.
În 23 noiembrie 1882 Astra cumpără în Sibiu cu 27.000 fl. o casă proprie și un teren intravilan. La propunerea lui Visarion Roman s-a înființat o comisie care să studieze cum s-ar putea folosi mai bine noua clădire pentru scopurile Asociațiunii. S-a hotărât ca în noua clădire să se mute birourile Asociațiunii, iar pentru școală să se zidească un edificiu corespunzător cerințelor unei școli de fete cu internat.
În adunarea generală din 29–31 august 1883, ținută la Brașov, se hotărăște că „comitetul este autorizat a clădi din mijloacele fondului general al Asociațiunii un edificiu cu spese până la 30.000 florini pe terenul ce Asociațiunea posede în Sibiiu, având a întocmi acest edificiu astfel, ca să corăspundă recerințelor unei școale superioare de fetițe cu internat”
Clădirea a fost terminată în vara anului 1886, fiind prevăzută cu mobilierul necesar pentru învățământ și internat.
Taxa pentru internat și școală: 22 de florini pe lună
În 12 iunie 1886 s-a stabilit primul buget al școlii: salariile profesorilor erau evaluate la 700 de florini, și 150 de florini ”bani de cvartir”; 400 fl. salariile profesoarelor cu întreaga întreținere în internatul școlii; 150 fl. adaos la salariul și banii de cvartir ai directorului și 100 fl. adaos la salariul directoarei; 540 fl. pentru cheltuieli legate de mijloacele de învățământ; 640 fl. pentru personalul ajutător și 8410 fl. pentru întreținerea în internat a 60 de eleve, a profesoarelor și a personalului ajutător și pentru cheltuieli neprevăzute.
Pentru acoperirea acestor cheltuieli se stabilesc: taxa pentru internat și pentru educație de la 60 de eleve pentru 10 luni, câte 22 de lorini pe lună. De la 20 eleve care nu locuiesc în cămin se plătesc câte 2 florini pe lună și taxa de înmatriculare de la toate cele 80 eleve fiind de 50 de florini.
Pe lângă aceste taxe, elevele care doreau să învețe limba franceză mai plăteau în plus un florin, în plus, pe lună, iar taxa pentru cele care doreau să ia și lecții de pian era de 9 florini pe lună pentru două ore pe săptămână, dacă ia lecții singură, iar dacă la lecția de pian participau două fete odată atunci taxa era 6 florini / lună de persoană.
În plus fetele care doreau să își petreacă vacanța de vară în internat, atunci ele mai plăteau încă 40 de florini.
Postul de directoare a internatului a fost oferit în august 1886 baronesei Elena Popp din Sibiu, fiica Baronului Ladisalau Popp, fost vice-guvernator al Transilvaniei și „prezident” al Asociațiunii.
Vacanțele: De Crăciun 4 zile, o zi la Anul Nou, 2 zile la Bobotează, 10 zile la Paști
Obiectele de studiu erau: religia și morala, limba maternă (citire, gramatică, stilistică; cunoștințe pregătitoare din istoria literaturii); limba maghiară (citire, gramatică, stilistică; cunoștințe pregătitoare din istoria literaturii); obiecte matematice („comput”; „comptabilitate”); obiecte istorice (geografie; istoria și cunoștințe elementare din constituția patriei); științe naturale (istoria naturală; fizica; chimia; legumărit și economia casnică); dexterități (desen; caligrafie; muzică vocală), lucru de mână femeiesc. În plus, în oferta școlii mai erau trecute limba germană, limba franceză și muzica instrumentală ca și obiecte facultative, se precizează în carte.
În plus se mai preda igiena, pedagogia de casă, economia de casă, în special despre pregătirea și conservarea mâncării, despre grădinărit cu privire la trebuințele din bucătărie, despre contabilitatea simplă, necesară în economia casei, desenul aplicat la croitorie și deprinderi în alte lucrări de țin de industria de casă.
„Scopul urmărit în cursul complimentar e cu desevîrșire practic. Pe lângă introducerea în literatura și istoria literaturii limbilor patriei și a limbei franceze, pe lângă aprofundarea istoriei universale pe basa cunoscințelor deja câștigate, în fine, pe lângă deprinderea cu stăruință a lucrului de mână femeesc, în special a croirei și a pregătirei vestmintelor trebuincioase și a desemnului corespundetor elevele acestui curs vor fi cu îngrijire introduse în practica economiei de casă, avend fie care, pe rend, a purta în câte o septămână pelângă conducere și supraveghere, întreaga economie a internatului”, scrie în documentul de înființare al școlii.
Anul școlar începea la 1 septembrie și se termina la 30 iunie, fiind împărțit în 2 semestre. Orele de curs erau de la 8 la 11 sau 12 și de la 14 la 16 sau 17.
Vacanțele sunt la Crăciun 4 zile, o zi la Anul Nou, 2 zile la Bobotează, 10 zile la Paști, 4 zile la Rusalii, 5 zile vacanță intersemestrială și câte o zi la sărbătorile mai importante.
Bulevardul Victoriei din Sibiu, în 1906. Sursa foto: imagoromaniae.ro
Corespondența elevelor era supravegheată de directoare și guvernante
Elevele din internat au locuința, mâncarea, iluminatul, încălzitul, spălatul și îngrijirea în caz de boală în internat, pe lângă întreaga instrucție ce o primesc alături de celelalte eleve.
„Fiecare elevă primită în internat are locul seu separat în sala de recreație, patul separat cu cele trebuincioase în dormitoriu și dulapul seu particular pentru garderobă. Guvernantele și bonele au, sub supraveghierea directoarei internatului, îngrijirea necesară asupra elevelor în tot timpul peste di când aceste nu sunt la lecții și noapte în dormitorii”, se precizează.
Programul elevelor din internat era următorul: în zilele de lucru, elevele interne se vor trezi la 5,30 vara și la 6,00 iarna. Până la ora 7 au timp de spălat, îmbrăcat, rugăciune și dejun. De la 7 la 7,45 au timp de meditație, iar de la 7,45 la 8 timp de recreație.
Prelegerile vor ține de obicei până la ora 11. Între ore fetele vor avea 10 – 15 minute de recreație, la ora 10 primind o gustare. Între 11–12 sau 10–12, cele care nu au ore se vor ocupa cu studiul individual sau cu muzica instrumentală. De la 12 la 12,30 timp de meditație, iar de la 12,30 prânzul. După prânz au o oră de recreație până la 13,30. De la 13,30 la 14,00 elevele au timp de studiu, iar de la 14 la 16 cursuri.
La 16,00 li se servește o gustare, iar de la 16 la 18 ele se ocupă cu gimnastică, conversație, muzică instrumentală și alte obiecte facultative.
De la 18 la 19 au o oră de recreație (vara în grădină, iar iarna în sala de recreație), iar în ziua de miercuri, dacă timpul este favorabil, fetele vor ieși în această oră la plimbare.
Iarna, plimbarea este la ora 15.
Cina o vor lua între orele 19 și 20, până la 21 se vor ocupa cu lecțiile, iar ora 21 este ora de culcare. Duminica și în sărbători, fetele se trezesc cu o oră mai târziu.
După dejun au o oră de studiu, după care recreație și pregătire pentru mersul la biserică. După ce se reîntorc de la biserică și până la prânz (care este între 12,30 și 13,30) își vor ocupa timpul cu „meditațiune” sau cu teme.
După prânz și până la ora 16 au timp de recreație (jocuri și plimbare). Apoi până la 18 se vor ocupa cu lectură privată sau cu scrisori către părinți, rude, etc.
Corespondența elevelor va fi supravegheată de directoare și guvernante. De la 18 la 19, timp de recreație, de la 19 la 20 cina și de la 20 până la 21 timp de „meditațiune”. Ora de culcare este aceeași ca și în timpul săptămânii, ora 21.
Duminica și de sărbători, fetele pot ieși din internat dacă sunt învoite și conduse de rude sau de late persoane onorabile. Dar în timpul orelor de studiu, ele trebuie să fie în internat.
Dacă într-o zi lucrătore un părinte cere că fiica lui să poată ieși din internat, permisiunea se acordă de către învățătorul de clasă sau dacă acesta lipsește, de către directoare.
Ce se mânca la internat
Prima masă era servită la ora 7, urma o alta la ora 12.30 de la care nu lipsea supa, iar la șapte seara se servea o friptură cu salată și desert.
”Meniul fetelor din internat era următorul: la ora 7 cafea cu lapte și un corn, la ora 10 un corn sau pâine cu fructe, la 12,30 supă, carne de vită (rasol sau friptură), pâine, sos sau legume și la sărbători mai însemnate și prăjitură, la ora 4 după-masă cafea sau pâine cu unt, cu miere sau fructe iar la ora 7 seara friptură cu salată sau compot sau aluaturi”, se arată în carte.
Violența fizică, strict interzisă
În cazul în care o elevă greșește și trebuie pedepsită, este strict interzisă folosirea violenței fizice sau verbale sau să i se reducă sau să i se suprime rația de mâncare, se arată în regulamentul școlii.
”Pedepsele admise sunt următoarele, aplicate în mod gradual: „a) admonițiune; b) dojeni binevoitore; c) ocupațiune estraordinară domestică în cas de negligență; d) interdicere pe un timp anumit, pentru cele interne a eșirii la preumblare sau la cunoscuți; e) admoniare prin conclus conferențial înaintea colegiului învețătoersc; f ) admoniare prin conclus conferențial înaintea elevelor clasei; g) reținerea în clasă după oarele de lecții; h) însciințare la părinți prin conclus conferențial; i) admonițiune cu amenințare de eliminare din institut; l) eliminare”, se mai precizează în document.
În timpul războiului școala de menaj și industrie de casă a reuniunii nu mai funcționează, Maria Cosma (președinta reuniunii) oferind localul școlii Crucii Roșii, ca spital de rezervă pentru ostașii răniți în război.
Sursa foto: imagoromaniae.ro
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: scoala de fete din Sibiu , scoala acum 140 de ani , scoala in sibiu , Asociaţiunea Astra , violenta in scoala
Vizualizari: 17123
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
Ionica
Acum 6 ore
Un sibian
Acum 6 ore
Nobody
Acum 6 ore
Gigi
Acum 6 ore
Sibianul