Descoperiri arheologice în Cisnădie: Cum trăiau acum mii de ani înaintașii cisnădienilor din zilele noastre

O echipă de arheologi a Muzeului Național Brukenthal a realizat în ultimii doi ani o serie de cercetări arheologice la ieșirea din Cisnădie înspre Șelimbăr. Descoperirile realizate reprezintă o premieră pentru istoria Sibiului și indică existența ”mai multor comunități umane datând din eneolitic pana în perioada romană”. Arheologii sibieni au acum unelte, obiecte ceramice și urme ale locuirii care merg până cu 6.500 de ani în trecut.

Cercetările arheologice de la ieșirea din Cisnădie au fost începute încă din 2021, ca urmare a demarării mai multor lucrări de construcții în zonă, în special hale industriale. Direcția Județeană pentru Cultură solicită beneficiarilor să apeleze la arheologi înainte de a putea edifica ceva.

Echipa de arheologi formată din dr. Raluca Maria Teodorescu, dr. Vasile Palaghie și Florentin Perianu au realizat prima cercetare arheologică preventivă în 2021, descoperirile ieșind la iveală imediat. Este vorba despre materiale datate din Eneoliticul timpuriu, adică vechi de aproximativ 6.500 de ani. La care se adaugă urme ale locuirii romane, din primele secole după Hristos. Diagnosticul arheologic inițial a fost urmat de alte două în 2023, care s-au transformat în cercetări preventive, cele mai recente săpături desfășurându-se în vara acestui an. În total, suprafața vizată de arheologi a depășit câteva mii de metri pătrați, descoperirile acoperind mai multe perioade istorice: cultura Petrești, cultura Coțofeni și perioada Romană.

”Există dovezi că în zonă este foarte multă activitate umană, am constatat că partea aceea a Cisnădiei a fost locuită încă din preistorie până în perioada romană și chiar în perioada medievală cunoscând o importantă dezvoltare. Datele ne arată că au fost mai multe locuiri din perioade istorice succesive, cu descoperiri specifice fiecărei culturi. Cu siguranță acolo este nevoie de mai multe cercetări”, spune Vasile Palaghie, doctor în istorie.

Important de precizat că vorbim despre o serie de locuiri despre care istoricii nu știau absolut nimic până acum.

Iată mai jos cum arată zona cercetată, în funcție de culturile descoperite:

Arheologii Muzeului Brukenthal au descoperit numeroase piese ceramice, gropi menajere, unelte, precum și urmele fizice ale locuințelor. Unele probe au fost deja studiate, altele – cum ar fi cele trimise la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele pentru datarea cu radio-carbon – sunt în curs de analiză. Cele mai multe dovezi istorice aparțin culturii Petrești.

În baza acestor probe, arheologii pot spune că în urmă cu mai bine de 6.000 de ani comunitățile care au locuit în zona Cisnădiei de astăzi ar fi putut trăi într-un sat format din zeci de persoane. Zona a fost aleasă pentru că se află în imediata apropiere a râului Cisnădie și oferea acces la resurse precum cele de sare de la Ocna Sibiului din zilele noastre. Sătenii creșteau animale și aveau locuințe generoase, una dintre ele fiind documentată a avea 12 metri lungime pe 7 metri lățime. Casele erau ridicate pe o structură din lemn cu pereți din nuiele împletite acoperite cu lut ars.

Populația era una sedentară care credea în zeități ale fertilității și fecundității. Este posibil ca o femeie, cea mai în vârstă din sat, să fi fost conducătorul de trib. Fiecare membru al comunității era specializat pe o anumită ”profesie”: unii vânau, alții pescuiau, unii practicau olăritul, alții produceau unelte. Toate ”produsele” erau apoi împărțite între membrii comunității.

Spre exemplu, în cadrul săpăturilor recente s-a descoperit un mic atelier de debitaj, un spațiu unde un meșter cioplea piatra pentru a crea unelte, cum ar fi lame de cuțit, vârfuri de săgeți, vârfuri de lance și altele. Urmele atelierului sunt pline cu sute de mici ”așchii” apărute în urma cioplirii pietrelor.

Iată mai jos cum arată rezultatul final, respectiv o unealtă ce putea fi folosită ca lamă:

După cultura Petrești, ieșirea din Cisnădie spre Șelimbăr a fost locuită de cultura Coțofeni, însă deocamdată descoperirile pe acest subiect sunt limitate, în special la obiecte din ceramică.

Mai interesant este că în urma cu aproximativ 1800 de ani spațiul aflat în discuție ajunge să fie locuit de romani. Aceștia au fost atrași foarte probabil tot de abundența de sare din apropiere, precum și condițiile de viață propice. Se știe că în anumite perioade soldații romani erau plătiți în sare.

Obiecte din epoca Romană și urme ale locuirii Cisnădiei de astăzi s-au descoperit în toate cele trei zone cercetate de arheologi, concluziile fiind că aici a existat ”o amplă așezare pe malul râului Cisnădie”. Acest detaliu este foarte important pentru că până acum se bănuia doar că Cisnădia ar fi fost un centru roman, fiind descoperit în trecut un tezaur de monede. Acum există dovezi clare ale unei comunități formate din sute de oameni.

”În Cisnădie se știa că a existat o locuire romană, dar nu se știa unde. Aceasta putea fi oriunde în zonă. Spun că se știa datorită tezaurului de monede, format din peste 500 de piese – un număr foarte mare, la care se adaugă o cantitate însemnată de ceramică. Acum avem detalii suplimentare care vin să confirme și să completeze informațiile existente”, precizează Florentin Perianu.

În urma a mai bine de doi ani de cercetări, arheologii sibieni sunt convinși că încă există foarte multe detalii istorice care merită și trebuie analizate la ieșirea din Cisnădie spre Șelimbăr.

”Noi credem că mai este un al patrulea sit în apropiere, care ar data din epoca bronzului. Vorbim despre o altă perioadă istorică, deci există aproape o continuitate a locuirii, din Eneolitic până la romani. Spun asta pentru că la ultima cercetare, acolo unde sunt cele șapte complexe romane, avem o amenajare – despre care nu știm momentan din ce perioadă este – și în umplutura amenajării respective sunt foarte multe fragmente ceramice care aparțin epocii bronzului. Bănuiala noastră este că umplutura respectivă rezultă din scurgeri cauzate de șuvoaie de apă de undeva de mai sus, de pe o terasă superioară. De aici suspiciunea că ar exista încă o locuire, din Epoca Bronzului”, explică dr. Raluca Teodorescu.

Lunga serie de descoperiri arheologice realizate la Cisnădie nu a afectat planurile beneficiarilor de a construi hale de producție sau alte unități economice, șantierele continuând fără probleme după intervenția arheologilor. Informațiile scoase la iveală însă au o valoare uriașă pentru istoria județului și a țării, ajutându-ne să înțelegem mai bine istoria poporului român. Tocmai de aceea istoricii speră să poată continua cercetările în zonă, mai ales că până acum spațiul a fost extrem de generos în descoperiri.

”În urma acestor cercetări colecția Muzeului Național Brukenthal s-a îmbogățit cu foarte multe piese, vase întregi, unele dintre ele fiind deja expuse, altele urmează să facă obiectul unor expoziții viitoare. Noi o să invităm și beneficiarii să vadă locul materialului arheologic de pe terenurile lor în cronologia istorică a județului Sibiu. Știm acum că acea parte a Cisnădiei este foarte propice locuirii încă din preistorie. Motiv pentru care sperăm să avem în continuare sprijinul investitorilor din zonă și al autorităților locale, ca să putem continua cercetarea. Suntem convinși că vom descoperi informații noi și importante”, concluzionează dr. Raluca Teodorescu.

Sursa foto: Muzeul Național Brukenthal

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube