Descoperire arheologică în centrul Mediașului cu final neașteptat: Specialiștii de la Brukenthal au reconfirmat acuratețea hărților lui Giovanni Morando Visconti de la 1699

O echipă de experți din cadrul Muzeului de Istorie a Muzeului Național Brukenthal asigură supravegherea arheologică lucrărilor edilitare din Mediaș, începute în toamna anului 2022. Practic arheologii supraveghează șantierele deschise de firma Geiger Transilvania, în urma contractelor de modernizare încheiate cu Primăria Mediaș pentru reabilitarea și extinderea canalizării și conductelor de apă potabilă.

În luna februarie 2024, pe strada Petru Rareș, la capătul dinspre strada Honterus, în urma săpăturilor s-a găsit un zid vechi. Ruina a fost surprinsă longitudinal, chiar pe șanțul muncitorilor, stârnind curiozitatea arheologilor din prima clipă.

”Aveam indicii că în zonă ar putea fi ceva, dar nu știam detalii. Spre exemplu, pe strada Petru Rareș, în Registrul Arheologic al Județului Sibiu, figurează inclusiv un sit preistoric, deci știam că trebuie să fie descoperiri arheologice în centrul istoric, însă modul în care s-a făcut șanțul pentru canalizare ne-a oferit detalii la care nu ne așteptam. În cazul acesta a trebuit să ne extindem cu o cercetare arheologică preventivă, inclusiv pentru că trebuia să le dăm și constructorilor o soluție de ocolire a acestui context arheologic”, explică pentru cititorii Turnul Sfatului dr. Raluca Teodorescu, specialist în cadrul Muzeului Național Brukenthal.

Zidul măsoară aproximativ opt metri lungime și, în prima fază a descoperirii lui, părea să aibă mai mult de 60 de centimetri lățime. În lumina acestei descoperiri, arheologii au decis în luna martie să oprească lucrările de supraveghere și să transforme șantierul într-o cercetare preventivă, acoperind 41 de metri pătrați.

”Când ne-am extins am constatat că zidul nu era așa de gros pe cât credeam inițial pentru că o mare parte din ce vedeam noi ca zid anterior erau, de fapt, dărâmături ale unei construcții și am prins, în realitate, un zid cu lungimea de opt metri, dar o lățime de 40 de centimetri. El a fost realizat în mai multe faze de construcție. În prima fază au fost făcute niște arce de sprijin, arce de descărcare sau, mai pe înțelesul tuturor, niște piloni. Noi am găsit trei asemenea arce, iar între ele, în a doua etapă de realizare, au luat decizia să zidească. Între cele trei picioare practic s-a făcut un zid”, a detaliat arheologul Florentin Perianu din cadrul MN Brukenthal.

Este o practică des întâlnită pentru istorici ca atunci când au în față descoperiri într-o zonă intens populată, să recurgă în afara dovezilor arheologice concrete la documente de arhivă. Prin încrucișarea informațiilor din surse diverse reușesc astfel să compună o imagine mult mai clar definită a peisajului istoric pe care îl au în față. Este și cazul descoperirilor de la Mediaș, surpriza fiind să afle că firul conexiunilor ajunge până în Sibiul Evului Mediu.

”În urma acestei cercetări au ieșit puține materiale arheologice, toate de secol XVIII-XX. Studiind hărțile vechi am descoperit că pe unul dintre planurile lui Giovanni Morando Visconti din 1699 apare o zonă prelungită, un front de case ieșea puțin mai în față, în comparație cu frontul de case actual. Acesta a fost un prim indiciu al nostru că avem în față o construcție ce datează din secolul XVII. Pur și simplu actualele case, actualele proprietăți, erau mai spre stradă pentru că la momentul respectiv nu le trebuiau străzi atât de largi. Era de ajuns să poată trece o căruță, spre exemplu. Dar, când au construit liceul de alături, care este fix peste drum de ce am găsit noi, și-au dat seama că acolo se îngustează mult prea mult strada și au împins proprietățile respective puțin înapoi”, spune dr. Claudia Urduzia.

Harta Sibiului la 1699 realizată de Giovanni Morando Visconti (Sursa: Razvanpop.ro)

Specialiștii Muzeului Brukenthal au aprofundat studiul, mergând la alte planuri, hărți de epocă și documente istorice.

”Pe un plan de la 1895 casa apare cu numărul 756. Proiecția în afară apare și pe un plan de la 1911. La 1913 frontul de case dispare. Cumva a fost dată jos, dărâmată această locuință, între anii 1911 și 1913. Atunci am zis hai să vedem ce avem pe cartarea Iosefină (amplu proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, cu motivație militară, în Transilvania – n. r.). Pe a doua cartare Iosefină se vedea frontul stradal ieșit. Pe prima nu apare. De aici deducem că prima, în cazul acesta nu ar fi fost corectă. Adică [acest front avansat] apare la 1699 și la 1853, în perioada dintre ele nu apare. Pe baza descoperirilor pe care le-am făcut studiind arhive și hărți vechi putem concluziona că imobilul a fost construit cândva în secolul XVII. Ulterior au fost amenajări succesive ale locuinței respective, care probabil se încheie la sfârșitul secolului al XIX-lea,”, a mai precizat dr. Raluca Teodorescu.

Harta Mediașului realizată de Visconti (Sursa: MN Brukenthal)

Italian la origine, inginerul Giovanni Morando Visconti este un nume foarte cunoscut istoricilor din Transilvania. El a realizat nouă hărţi şi patru gravuri ale Transilvaniei. Acestea sunt primele planuri şi vedute ale oraşelor din Transilvania, fiind publicate în 1699 la Sibiu. De asemenea Visconti a fost numit arhitect militar şef al provinciei habsburgice.

Harta Mediașului de la 1911

Harta Mediașului de la 1913

”De foarte multe ori, când avem săpături de Ev Mediu Târziu, început de perioadă modernă timpurie, ne raportăm la hărțile făcute de el. La momentul respectiv încă se păstra foarte mult din caracterul medieval al orașelor. După 1699 apare și Imperiul Habsburgic în peisaj, care schimbă sau regularizează cursurile unor ape, asanează bălți, deci modifică peisajul urban. La 1699, când Morando Visconti face multe dintre aceste hărți, încă se păstra caracterul medieval al orașelor. Deci este o hartă foarte bună, o surprindere foarte utilă”, mai spune dr. Claudia Urduzia.

”El a făcut și niște propuneri de construcții bastionare, la Sibiu cercetările arheologice au surprins etape incipiente ale acestor construcții”, completează arheologul.

Revenind la săpăturile din Mediaș și descoperirile recente, concluziile arheologilor ating mai multe subiecte și, din mai multe puncte de vedere, ele sunt foarte bogate în informații istorice.

”Cercetarea noastră demonstrează practic că planurile lui Visconti de la 1699 sunt destul de precise. Apoi arată că în secolul XVII, cel târziu, pe strada Petru Rareș din Mediaș era un front de case medieval târziu/modern timpuriu care fusese construit în zona de la nord de castel. Și ne mai arată tehnicile de realizare a locuințelor din Mediaș de la sfârșitul Evului Mediu. Arheologia urbană este puțin atipică față de cercetarea preistorică de exemplu, pentru că poți merge la documente de arhivă, poți face mult mai multe conexiuni. Noi știm acum și cine au fost ultimii proprietari ai locuinței respective, înainte de demolare: o familie de maghiari”, a concluzionat dr. Raluca Teodorescu.

Totodată, la finalul cercetării, arheologii au propus companiei constructoare ca noile conducte să ocolească zidul descoperit, iar primăriei Mediaș i-a fost recomandat să pună în valoare descoperirea prin marcarea ei în asfalt cu elemente distincte, după modelul existent și în Sibiu. O idee sugerată ar fi amplasarea unor coduri QR care scanate cu telefonul mobil să arate celor curioși planurile lui Visconti și cum arăta Mediașul în urmă cu mai bine de 300 de ani.

Colectivul Muzeului Național Brukenthal care a lucrat la descoperirile prezentate mai sus a fost format din arheologii: Raluca Teodorescu, Claudia Urduzia, Vasile Palaghie și Florentin Perianu. Pe parcursul cercetărilor li s-a alăturat Prof. dr. Zeno-Karl Pinter, cercetător ştiinţific, și dr. Viorel Ştefu de la Muzeul Municipal Mediaș.

Sursa fotografiilor: Muzeul Național Brukenthal

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).