Vineri,
15.11.2024
Innorat
Acum
3°C

Sibiul va apela la Google și companiile de telefonie mobilă pentru a crea profilul turiștilor

Sibiul va apela la Google și companiile de telefonie mobilă pentru a crea profilul turiștilor

Asociația Județeană de Turism Sibiu (AJTS) vrea să colaboreze cu Google și companiile de telefonie mobilă pentru a obține date precise despre turiștii care vizitează județul, respectiv pentru a putea crea un profil al acestuia. E vorba despre crearea unui sistem de „smart tourism” care să ajute la gestionarea fluxurilor turistice și la elaborarea unor strategii de promovare adaptate.

Alin Chipăilă a fost reales președinte al Asociației Județene de Turism Sibiu (AJTS), iar cu ocazia noului său mandat, Turnul Sfatului l-a întrebat despre starea actuală a turismului în județul Sibiu și despre planurile pentru următorii trei ani, atât cât durează mandatul la conducerea asociației. Potrivit lui, anul 2023 a fost unul „bun” în care „Sibiul și-a consolidat poziția de destinație atractivă pentru turiștii străini”. Potrivit datelor prezentate, județul Sibiu este pe locul 4 la nivel național după numărul de sosiri și pe locul 8 în ceea ce privește numărul de turiști români și străini. Chipăilă spune că orașul Sibiu rămâne „giuvaerul, atracția principală” de unde turiștii pot fi redirecționați spre celelalte localități din județ, dar crede că în următorii ani accentul trebuie pus pe dezvoltarea „turismului verde, turismului sustenabil și ecoturismului, pentru că noi nu suntem o destinație de masă”. L-am întrebat pe președintele AJTS inclusiv ce se poate face ca turiștii să rămână în Sibiu mai mult de o noapte, dar și de ce asociația vrea să obțină statutul de organizație de management al destinație (OMD) la nivel județean.

Foto: Silvana Armat / Arhiva TS

„VREM SĂ CONSACRĂM TURISMUL VERDE ȘI SUSTENABIL”

Dle Chipăilă, puteți să faceți un rezumat despre turismul sibian în perioada post-pandemică și să ne spuneți care sunt planurile pentru noul mandat la conducerea AJTS?

Pentru Sibiu - mă refer la destinația care cuprinde atât municipiul, cât și județul - lucrurile s-au încheiat bine în anul 2023 și început de 2024, în sensul că ne-am revenit după perioada de pandemie și am reușit să acoperim din pierderile pe care le-am avut ca număr de turiști, ca atractivitate în perioada de pandemie. În 2023, Sibiul și-a consolidat poziția de destinație care e foarte atractivă pentru turiștii străini, fiind pe locul 4 la nivel național după numărul de sosiri și pe locul 8 în ceea ce privește global numărul de turiști români și străini. Și asta trebuie pusă și în contextul în care capacitatea de cazare a Sibiului este una relativ redusă, în jur de 15.000 de locuri, noi concurând cu destinații precum Brașovul, Bucureștiul etc., care au capacități de trei-patru-opt ori mai mari decât avem noi în momentul de față.

Citește și: Au revenit turiștii din Asia în Sibiu: ”Văd România în 4 zile”. ”Nu avem suficienți ghizi pentru toți”

Au fost inițiative de-a lungul acestei perioade, care ne-au permis să ne dezvoltăm pe latura pe care vrem să ne consacrăm, și anume turismul verde și sustenabil, pentru că noi nu suntem o destinație de masă. Aici mă gândesc la Programul „Anii Drumeției”, dezvoltat de CJ Sibiu și implementat prin AJTS, care a reabilitat infrastructura, a creat instrumentele de promovare și mai ales a dezvoltat acele instrumente de educație și de educare a publicului începând cu cel tânăr. Mă refer la drumețiile cu clasa pentru școli, care sunt foarte importante: acest exercițiu putem să-l descoperim când suntem adulți, dar e mai bine să-l insuflăm și copiilor pentru a-i obișnui cu drumețiile, cu practicarea sporturilor în natură.

Sibiul este o destinație adaptată în special turismului de familie, turismului individual, turismului cultural, care presupune grupuri relativ mici, adaptate și capacității de cazare pe care o avem, și capacității de suport a destinației. În același timp, avem și partea cealaltă de atuuri - turismul de evenimente: ne gândim la evenimentele far pe care le are Sibiul - Festivalul internațional de teatru, Astra Film, festivalul de Jazz, Artmania, Cântecele Munților. O serie întreagă de evenimente care în sine atrag public mult și care se împrăștie din punct de vedere al turismului în toată destinația.

Public mult, dar pe perioadă scurtă.

Din fericire, numărul de evenimente în Sibiu este suficient de mare, astfel încât aceste puncte formează o linie, respectiv se termină un eveniment, începe altul; că e de dimensiune mai mică, că e de dimensiune mai mare, sunt legate și creează un trend la nivel de destinație.

Statistica arată că Sibiul are cea mai mică durată medie a sejurului - 1,57 zile. Adică turiștii stau puțin aici - majoritatea nu rămâne mai mult de o noapte. Cum explicați acest lucru?

Noi ne dorim la nivel de destinație într-adevăr să creștem și creșterea duratei medie de ședere este unul din target-urile pe care le avem. În același timp, trebuie să avem în vedere că acesta este un trend și o situație la nivel global.

Turiștii, fie că vorbim de români, fie că vorbim de străini, doresc să experimenteze cât mai mult. În momentul în care călătorești 2000-4000 km, distanțe mai mari de timp, nu rămâi ancorat într-un singur loc, mai ales că suntem plasați într-o destinație mai mare, Transilvania, care are foarte multe lucruri de oferit și în care lumea vrea să se plimbe, să descopere, să experimenteze lucruri. Și atunci, o modalitate prin care putem crește durata medie de ședere este tocmai partea aceasta de evenimente care durează mai multe zile: când vine o trupă de teatru, când vine o trupă cunoscută sau când un eveniment ține 3-4 zile, atunci turistul își ia cazare pe minim 3-4 zile și astfel crește durata medie de ședere.

O altă valență importantă este turismul balnear. Stațiunile de la Ocna Sibiului, de la Bazna pot să ducă la creșterea duratei medie de ședere. Pe timpul iernii avem turismul alpin din zona Păltinișului: în afară de sibieni care merg în mod regulat și pe distanțe scurte, dacă vine cineva pentru sezonul de schi stă câte o săptămână, nu 2-3 zile.

„STATISTICILE NU SUNT EDIFICATOARE”

Important e să rămână în județul Sibiu. Înțeleg că pentru asociație acest lucru contează – ca turiștii să rămână nu neapărat în oraș, dar în județ.

Unul din punctele centrale ale activității pe care le avem este tocmai diseminarea fluxului de turiști care au ca poartă de intrare municipiul Sibiu și care vin pentru atracțiile din municipiul Sibiu, prezentându-le oferta care există la nivel de județ și să încercăm să-i facem să mai rămână o zi în Rășinari, o zi în Biertan, o zi în Gura Râului, o zi în alte localități unde se întâmplă lucruri și unde pot să experimenteze lucruri. Una din principalele noastre misiuni în ceea ce privește turismul este că ne dorim ca presiunea pe destinație să fie una echilibrată; nu toată lumea să fie concentrată numai pe Sibiu.

Sibiul rămâne giuvaerul, atracția principală, dar încercăm să-l cuplăm cu toate celelalte lucruri, pentru că poți ajunge în orice colț al județului relativ ușor.

Aveți informații despre câți dintre cei care stau o noapte în oraș, următoarea noapte stau în altă localitate, tot în județ?

Din păcate, nu avem această posibilitate, deocamdată, de a urmări foarte specific fluxul de turiști. Lucrăm la nivel de Ministerul Turismului, prin intermediul structurilor în care suntem membre, Alianța Națională pentru Turism, Federația Asociațiilor de Promovare Turistică, pentru introducerea unei reglementări clare în ceea ce privește cuantificarea numărului de turiști și urmărirea fluxului de turiști într-un mod digital, într-un mod clar.

În momentul de față, toată lumea din industrie spune că statisticile nu sunt edificatoare; ele reprezintă un trend, o imagine, dar nu este imaginea reală a ceea ce se întâmplă. Spre exemplu, dacă vine un turist străin și se cazează o noapte în Sibiu, o noapte la Biertan, o noapte la Valea Viilor, el este considerat ca trei turiști. Nu există trasabilitatea să vedem că el de fapt a stat trei nopți într-o destinație.

La nivel național există inițiativa cu prima de incoming, care recompensează agențiile de turism care aduc turiști din străinătate și care îi țin o perioadă mai lungă de timp și poate fi singurul indicator pe care îl avem clar - că un turist a stat x nopți într-o destinație. Altfel, la momentul de față este foarte greu de a avea o situație clară cu numărul de turiști și cât s-a stat într-o destinație.

În viitorul mandat ne dorim să începem discuții cu marii operatori de big data. Mă refer aici la Google, la operatorii de telefonie mobilă în încercarea de a face un parteneriat cu ei, tocmai pentru a urmări mai îndeaproape fluxul de turiști care vine în destinație. Ei au instrumentele de măsurare, ei știu unde și-au dat check-in oamenii, știu câte telefoane sunt într-o destinație la un anumit moment dat, câți utilizatori. Acest lucru ne-ar permite să avem o imagine mai clară. E și în contextul în care (până acum) aveam o idee despre numărul de turiști străini care vin, urmărind și datele statistice pe care le prezintă Poliția de Frontieră la Aeroportul în Sibiu: acolo aveai un flux, dar acum, odată cu implementarea Air-Schengen-ului, dispare și acest instrument de măsurare. Astfel, trebuie să găsim metode alternative.

Aveți un răspuns de la acești operatori? Sunt deschiși pentru o astfel de colaborare?

Noi am mai avut discuții cu ei, în special cu cei de la Google pe tema asta. Sunt dispuși să facă programe și proiecte pilot; trebuie să identificăm și linii de finanțare, pentru că asta presupune și un efort financiar din partea destinației. Eu zic că există permisele de a implementa un proiect de „smart tourism” la nivelul destinației Sibiu pe tema aceasta - monitorizarea fluxului de turiști în destinație. Până la urmă, ca să poți să promovezi o destinație, ca să poți să dezvolți anumite lucruri, trebuie să știi cine îți e publicul, cine îți frecventează destinația, care sunt lucrurile care le plac, care nu le plac.

Noi facem o astfel de monitorizare la nivelul destinației, privind feedback-ul pe care îl dau agențiile de turiști și ghizi, în ceea ce privește calitatea serviciilor, atracțiilor, infrastructurii din destinația noastră din județul Sibiu și este inclusiv împărțită pe cele cinci microzone turistice pe care le avem.

Altfel te promovezi dacă vezi că destinația ta este foarte căutată de generația Z, de Milleniali sau de generație Alfa; trebuie să mergi pe acele căi de comunicare către ei. Astfel, aceste elemente brute ne interesează tocmai ca din ele să rafinăm și să scoatem un profil al turistului.

Acuma nu aveți un astfel de profil? Înțeleg că informarea, campaniile pe care le faceți sunt la nivel general sau punctat pe proiectele pe care le aveți.

Avem canalele obișnuite de promovare, respectiv site-ul nostru care repertoriază tot ceea ce se întâmplă la nivel de destinație, inclusiv evenimentele din municipiul Sibiu, din județ, din comune. Al doilea canal de informație sunt Social Media cu pagina de Facebook și canalul de Instagram pe care îl avem și unde încercăm să atingem un public cât mai larg. Al treilea canal este participarea la diversele manifestări legate de turism - târguri, expoziții, simpozioane unde prezentăm destinația noastră în mod nemijlocit sau prin intermediul unor prezentări. Și a patra cale de informare sunt rețelele din care facem parte la nivel național sau european - Rețeaua europeană de turism cultural, unde suntem membri și începând cu luna ianuarie vom asuma inclusiv președinția acestei organizații și prin care ai acces la un număr foarte mare de parteneri specializați în turism, fie că vorbim de borduri de turism, fie că vorbim de organizații profesionale sau de universități, instituții de învățământ prin intermediul cărora AJTS ajunge să cunoască bunele practici din destinația noastră.

„PROPUNEM CA SIBIUL SĂ JOACE UN ROL CENTRAL ÎN OMD”

Foto: Facebook.com/Alin Chipăilă

După alegerea dvs. pentru noul mandat ați anunțat aprobarea modificărilor la statutul asociației, astfel încât să puteți depune documentația pentru a obține statutul de Organizație de Management al Destinației (OMD) la nivel județean. De ce e nevoie de acest lucru și care e avantajul?

Activitatea asociației noastre a început în 2005 și tocmai asta am ne-am propus de la început și la nivel de statut ne-am asumat management-ul destinației Sibiu în parteneriat public-privat. Am militat pentru transformarea acestui model pe care l-am avut la Sibiu, la nivel național, inspirându-ne și din experiența altor țări, cum este Franța, și care este organizată pe astfel de straturi la nivel local, județean, regional și național. În 2023 a fost actualizată legislația în ceea ce privește OMD.

Asta presupune că la nivel local, județean, există un parteneriat care se formează între UAT-ul responsabil și mediul privat pentru a pune împreună - unii bani, ceilalți competențe - și a face un organism care să ajute la promovarea și dezvoltarea turismului în acea zonă. În ceea ce ne privește pe noi, la Sibiu vrem să ne integrăm în această rețea care se va crea la nivel național. Actualmente există 21 de organizații care au primit acordul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) de a folosi această titulatură și de a deveni OMD.

Noi aveam deja toate beneficiile pe care le prevede legea: eram într-un parteneriat public-privat, am depus individual pentru a obține statutul de utilitate publică și l-am obținut în anul 2020. Deci, în ceea ce privește lucrul acesta, nu putem zice că sunt elemente noi, dar crearea acestei rețele și organizarea Sibiului sub formă de OMD ne va permite să punem bazele OMD-ului „Transilvania”, care, conform cartografierii MEAT, este formată din nouă județe și ne propunem ca Sibiul să joace un rol central în această organizație regională de turism cu care să putem să accesăm inclusiv fonduri legate de partea de promovare. La nivel național există niște fonduri care vor fi alocate pentru operaționalizarea investițiilor la nivelul destinațiilor care au organizații de management al destinației și suntem în discuție cu MEAT pentru a include în următoarea perioadă de programare, inclusiv la nivelul ADR-urilor, inclusiv la nivelul ministerului, alte linii de finanțare pentru OMD-uri. 

Deci, dorim să creăm o rețea la nivel național care să fie funcțională la termen. Ne dorim să apară și un OMD la nivel național, în care să fie parte organizațiile regionale și companiile, operatorii din turism relevanți la nivel național, asociațiile profesionale de nivel național, astfel încât să avem o promovare coerentă, să putem să dezvoltăm programe și produse turistice care să depășească granițele județului și prin care să avem atuuri în ceea ce privește competiția cu destinațiile externe din jurul nostru - cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Croația, cu celelalte zone care atrag turiști tocmai pentru că știu să lucreze în echipă și știu să aibă un sistem de organizare.

Acest OMD ar înlocui Asociația Județeană de Turism?

AJTS-ul se transformă. În legislația actuală există procedura de recunoaștere a statutului de OMD. Ideea este numai să obținem acest aviz din partea ministerului și vom funcționa nu numai în baza Legii asociațiilor și fundațiilor, ci și în baza ordonanței care reglementează activitatea în turism.

AJTS-ul se transformă în OMD județean. La nivelul regiunii sunt cele șase județe din regiunea Centru, respectiv Brașov, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Alba, cărora se mai adaugă Clujul, Hunedoara și Bistrița-Năsăud. Sunt cele nouă județe care vor forma OMD-ul regional, un OMD regional bogat în atracții turistice, în poli importanți de dezvoltare a turismului - Brașov, Sibiu, Cluj, Mureș și Alba. Suntem al doilea ca număr de județe, pe care le vom avea în componență, dar cred că vom fi primul în ceea ce privește numărul de atracții pe care le avem.

(...)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

2 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Elvis Nutescu

Acum 1 săptămână

Va spun eu pe gratis: nemti octogenari si militari Nato.
Raspunde

Emil

Acum 1 săptămână

Google e falit. https://www.cnn.com/2024/10/31/tech/google-fines-russia/index.html
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus