Dr. Ioana Mătăcuță-Bogdan despre virozele de sezon și aglomerarea urgențelor: „ Prezentarea la medic de la primele simptome nu oprește evoluția bolii”

În sezonul rece, numărul de infecții respiratorii la copii crește semnificativ. Deși mulți părinți aleg să meargă direct la serviciile de urgență, această abordare poate duce la timpi mari de așteptare și la un risc crescut de contractare a altor infecții. Dr. Ioana Octavia Mătăcuță-Bogdan, medic primar pediatru, explică de ce o primă consultație la medicul de familie este mai potrivită și oferă recomandări pentru gestionarea eficientă a acestor afecțiuni.

Reporter: Doamna doctor, în această perioadă observăm o creștere a numărului de infecții respiratorii la copii. În unele cazuri aceste viroze se suprapun. Care sunt principalele simptome ale acestor afecțiuni?

Dr. Ioana Mătăcuță-Bogdan: Într-adevăr, ca în fiecare an, circulă mai multe tipuri de virusuri responsabile de infecțiile respiratorii la copii. Simptomele tipice includ obstrucția nazală, secrețiile nazale, tusea care poate fi inițial seacă, apoi productivă, și, uneori, febra sau subfebrilitățile. Mulți copii pot deveni mai capricioși și pot avea un apetit redus.

Ce ar trebui să știe părinții despre tratarea acestor afecțiuni?

Majoritatea infecțiilor respiratorii superioare sunt forme ușoare, autolimitate, care pot fi tratate la domiciliu cu tratamente simptomatice – antitermice, antiinflamatorii și toaletă nazală – sub supravegherea medicului de familie. Chiar și atunci când testele rapide, cum ar fi cele pentru COVID-19, gripă sau VRS, confirmă o infecție virală, tratamentele specifice, cum ar fi oseltamivir pentru gripă, sunt rezervate cazurilor moderate sau severe.

Există categorii de copii care sunt mai expuse la complicații?

Da, sugarii mici și copiii cu boli cronice pot avea o evoluție mai severă a bolii. În astfel de cazuri, consultul la medicul specialist este indicat, iar uneori poate fi necesară spitalizarea.

Când ar trebui să se prezinte părinții cu copiii la medic?

În infecțiile respiratorii, ca și în alte tipuri de infecții, există o perioadă de debut (atunci când apar simptomele), o perioadă în care semnele și simptomele sunt cele mai evidente și o perioadă de vindecare în care simptomele remit, iar starea generală se îmbunătățește. Prezentarea la medic de la primele simptome, dacă acestea sunt ușoare, nu aduce multe informații nici despre modul în care va evolua boala și nici despre eventualele complicații care pot apărea. Așadar consultul de vineri – „ca să nu se agraveze boala” nu are nici o relevanță pentru evoluția ulterioară. Medicul nu va opri evoluția acesteia și nici nu va declanșa o vindecare spectaculoasă. Boala își va urma, cel mai adesea, cursul ei. Totodată, este posibil ca testele efectuate la această primă întâlnire să nu devină pozitive pentru că încărcătura virală la debutul bolii nu este suficientă pentru pozitivarea lor.

Ce ne puteți spune despre adresarea la serviciul de urgență?

Din păcate, mulți părinți merg la urgență încă de la primele simptome, ceea ce nu aduce beneficii în majoritatea cazurilor. Aglomerarea acestor servicii se soldează cu timpi de așteptare mari, contact mai prelungit cu alți copii bolnavi, deci risc de a contracta încă o infecție. Este preferată o primă întâlnire cu medicul de familie și prezentarea la serviciul de urgență dacă survine ceva deosebit în evoluția copilului. De asemenea, controlul după un prim consult este indicat, acolo unde situația o permite, să fie realizat la același medic care a consultat copilul inițial peste a atesta evoluția spre bine/agravare a acestuia.

Aglomerarea serviciilor de urgență duce la timpi mari de așteptare și la un risc crescut de a contracta alte infecții. Este preferabilă o primă consultație la medicul de familie, iar prezentarea la urgență ar trebui să fie rezervată situațiilor în care evoluția copilului se agravează.

Ce recomandări aveți pentru părinți în această perioadă?

Dr. Ioana Mătăcuță-Bogdan: În primul rând este de dorit evitarea spațiilor aglomerate, mai ales dacă sunt spații închise, cu ventilație deficitară – mall-uri, supermarketuri, locuri de joacă, evitarea întâlnirilor cu copii despre care știm că sunt bolnavi, aerisirea frecventă a încăperilor, spălarea cu apă și săpun după efectuarea toaletei nazale a copiilor și aruncarea imediată a șervețelelor cu care s-a realizat această toaletare, tusea se va realiza cu un șervețel plasat în fața căilor respiratorii sau în plica cotului (la copilul mai mare) pentru a evita contaminarea anturajului. Tratamentul va consta în hidratare eficientă, alimentație care să satisfacă apetitul mai capricios al copilului (nici adultul bolnav nu se alimentează la fel ca atunci când este sănătos...), tratament simptomatic dacă apare febra care poate persista până la 3 zile în infecțiile virale și poate reveni la fiecare 4-6 ore. Aceasta nu semnifică o ineficiență a tratamentului ci că organismul copilului funcționează bine, febra fiind un aliat și un mecanism important de apărare antiinfecțioasă.

Aveți un mesaj?

Virozele respiratorii sunt boli autolimitate care au o perioadă de evoluție de câteva zile. Pacientul are simptome: febră, tuse, stare de rău, lipsa poftei de mâncare, care trebuie tratate simptomatic. Doar dacă evoluția se agravează după 2-3 zile pacientul se va adresa unui specialist. Aceste viroze sunt specifice perioadei de iarnă, formele în general nu sunt grave, și copilul va depăși în câteva zile starea de boală.

Sursa foto: Arhiva Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi