Joi,
13.02.2025
Ploi Scurte
Acum
5°C

Iohannis, de Ziua Unirii Principatelor Române: la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în fața unor multiple provocări

Iohannis, de Ziua Unirii Principatelor Române: la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în fața unor multiple provocări

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri un mesaj, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, spunând că ziua de 24 ianuarie „constituie un moment de bilanț și de reflecție asupra moștenirii lăsate de înaintașii noștri.” Se asemenea, președintele consideră că, la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află „în fața unor multiple provocări, la care trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru ca modernizarea statului român să continue, iar prosperitatea și bunăstarea cetățenilor să rămână garantate.”

„Sărbătorim astăzi, cu emoție și recunoștință, 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment istoric major, care a marcat decisiv destinul națiunii române și a creat fundamentul pentru constituirea statului român modern.

Această sărbătoare ne oferă prilejul de a aduce un pios omagiu tuturor celor care au promovat idealurile unioniste, care au acționat pentru atingerea acestora, desăvârșind astfel înfăptuirea Unirii Principatelor. Ne înclinăm cu recunoștință și în fața celor care au luptat și s-au sacrificat pentru edificarea statului român modern,” transmite Klaus Iohannis, prin intermediul unui mesaj transmis vineri de Administrația Prezidențială. 

Potrivit acestuia, într-un context european în care dezvoltarea conștiinței naționale a popoarelor era în plină derulare, Unirea Principatelor Române a fost un act de voință politică a membrilor elitei naționale, care și-au desăvârșit educația în Europa și care au depășit orgoliile personale și orientările politice divergente pentru a înfăptui un ideal major, unirea tuturor românilor într-un singur stat.

„Această generație de excepție, călită în tumultul revoluției pașoptiste, a oferit națiunii noastre cel mai bun exemplu de altruism, de dăruire și chiar de sacrificiu pentru cauza națională, de asumare a responsabilității și de unitate în slujba îndeplinirii unui obiectiv național.

Exemplul călăuzitor al pașoptiștilor a constituit un reper de înaltă moralitate pentru cei care le-au succedat și care au făcut posibile celelalte etape fondatoare din istoria noastră – declararea Independenței din 1877 și Marea Unire din 1918.

Generațiile care au întemeiat statul național român modern în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX au luptat pentru ca România să devină parte a lumii europene, profund atașate valorilor democratice, iar cetățenilor noștri să le fie garantate drepturile fundamentale într-o societate pluralistă și prosperă.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat un pas major către dezvoltarea unui stat modern. Prin dubla sa alegere ca domnitor în Moldova și în Țara Românească, Alexandru Ioan Cuza și-a asumat mandatul imperativ oferit de națiune pentru a lupta pentru recunoașterea internațională a Unirii depline și pentru a iniția un amplu proces de dezvoltare a societății românești.

Multe dintre realizările domnitorului Unirii și ale celor care au făcut posibil acest eveniment constitutiv din istoria statului român încă mai au reverberații și astăzi în domenii precum educația, agricultura, administrația, justiția sau sistemul electoral.

Recunoașterea meritelor înaintașilor noștri trebuie să reprezinte o obligație pe care fiecare generație să și-o asume, ca parte a procesului firesc de dezvoltare a identității naționale și de asumare a apartenenței la comunitatea românească”, mai spune presedintele. 

Astăzi, la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în fața unor multiple provocări, la care trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru ca modernizarea statului român să continue, iar prosperitatea și bunăstarea cetățenilor să rămână garantate, precizează Iohannis, care consideră că unitatea națională, solidaritatea și coeziunea socială, asigurarea libertății în toate formele sale au călăuzit acțiunea și sacrificiul înaintașilor noștri în lupta pentru atingerea idealurilor naționale și dezvoltarea societății în perioade tumultuoase.

„Cu hotărâre și curaj, generațiile recente au dus mai departe proiectul consolidării României, îndeplinind astfel obiectivele strategice prioritare de a face parte din Uniunea Europeană și din NATO, cea mai puternică alianță politică și militară din istorie.

În actualul context politic complicat, Hora Unirii, simbolul momentului istoric major de la 1859, reprezintă o semnificativă metaforă a nevoii de solidaritate, toleranță și empatie în fața situațiilor de criză. De aceea astăzi, de Ziua Unirii Principatelor Române, să celebrăm proiectul nostru național de unitate și să nu uităm că democrația și libertatea trebuie permanent apărate, iar drepturile și libertățile cetățenești respectate zi de zi pentru a nu cădea pradă populismului și extremismului,” concluzionează președintele României. 

foto arhiva Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Comentarii

4 comentarii

Atat Se Poate

Acum 2 săptămâni

Decoratiile unei clase politice perimate, de hoti, nu valoreaza nimic.

Raspunde

Emil

Acum 2 săptămâni

Vorbesti de parca nu tu personal te-ai implicat in atrocitatile mafiei statale, jafurile si distrugerile comise asupra popupalitiei si curatarea bubelor infractorilor afiliati (Acest mesaj a fost moderat din cauza limbajului jignitor)

Raspunde

Emil

Acum 2 săptămâni

Nu mai postati minciunile acestui sarlatan nazist, viclean si hoț la vorba.

Raspunde

Puke

Acum 2 săptămâni

Uzurpatorul ăsta își bate joc de înaintașii noștri doar prin faptul că-si permite să-i pomenească, el fiind contraexemplul absolut.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus