PNRR-ul care ar fi trebuit să ridice România începe să îngrijoreze primarii din județul Sibiu: „Noi o să avem o problemă serioasă”

Lansat ca un program care, pe lângă bani, va aduce reforme profunde în România, Planul Național de Redresare și Reziliență riscă să afecteze grav localități din județul Sibiu, avertizează primarii: proiectele care nu vor fi finalizate în următoarele 14 luni nu vor fi păsuite, iar Guvernul a transmis că nici nu va aloca fonduri, primăriile fiind cele care trebuie să aducă banii necesari închiderii proiectelor.

Prima care a atras atenția asupra faptului că proiectele din PNRR riscă să afecteze serios echilibrul bugetelor locale a fost Astrid Fodor, primarul Sibiului. Ea a arătat că la cea mai recentă reuniune a Asociației Municipiilor din România, reprezentanții Guvernului au anunțat că nu au reușit să convingă Comisia Europeană să facă o excepție și să prelungească termenele de implementare ale PNRR. Fapt care se suprapune cu inedita situație prin care în actualul ciclul de finanțare european, fondurile nerambursabile să fie mai greu de accesat din cauza creșterii ponderii cheltuielilor neeligibile.

„Nu se vor prelungi termenele PNRR, deși cu toții am sperat la acest lucru. În următorul ciclu de finanțare european, sumele vor fi mult mai mici decât cele cu care ne-am obișnuit, deci nu va mai fi o abundență de fonduri. Trebuie să avem grijă ce se va întâmpla cu bugetul local”, a declarat Astrid Fodor în conferința de presă de la finele lunii aprilie.

Primarul Sibiului a adus în discuție o chestiune mult mai spinoasă: conform regulilor PNRR, pentru a fi decontate integral, proiectele trebuie finalizate până în august 2026, inclusiv. În cazul în care nu se respectă acest termen, fie trebuie returnate fondurile nerambursabile, fie proiectele trebuie finalizate din fonduri proprii. Iar aceste „fonduri proprii” nu vor veni de la Guvern, au fost anunțați primarii. „Chiar dacă vor fi mici întârzieri, nu va putea fi primăria responsabilă, se va vedea cine este responsabil. Dacă citiți PNRR, vedeți cine va trebui să plătească penalitățile, în speță Guvernul României, pentru că nu noi suntem de vină pentru întârzieri”, a adăugat Astrid Fodor.

Astrid Fodor consideră greșită abordarea Guvernului, care intenționează să lase administrațiile locale să obțină banii necesari finalizării proiectelor din PNRR care depășesc termenele de implementare. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Printre marile proiecte finanțate din PNRR la Sibiu al căror termen de implementare riscă să depășească termenul din august anul viitor sunt cele două creșe de pe strada Viitorului și, respectiv, Calea Poplăcii. În cazul creșei de pe strada Viitorului, abia la finele acestei luni este termenul de finalizare a proiectului tehnic, în timp ce în cazul creșei de pe Calea Poplăcii licitația pentru proiectare și execuție abia acum este în curs de derulare. Ambele proiecte beneficiază de o cofinanțare de 39 de milioane de lei alocată prin PNRR și sunt implementate de către Compania Națională de Investiții (și nu de către Primăria Sibiu).

„O dăm de gard de fiecare dată”

Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, totodată președinte al filialei sibiene a Asociației comunelor și orașelor din România, este și membru al comitetului de monitorizare a implementării PNRR. „Problema cea mai mare este că statul nu a închis cererea de plată numărul trei, iar pentru cererea de plată numărul patru avem jaloane care nu au fost îndeplinite și nici nu văd o rezolvare rapidă. Există riscul ca țara noastră să intre pe sume penalizatoare foarte mari”, avertizează Valentin Ivan, arătând că întârizerile din PNRR sunt exclusiv din cauza autorităților centrale.

Primarul din Sadu arată că obiectivele din PNRR sunt într-o continuă redimensionare negativă (de la 200 de centre comunitare prevăzute la nivel național, de exemplu, s-a ajuns la aproximativ 70), iar administrația centrală amână adoptarea unor decizii care să faciliteze implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Amintește, de exemplu, de faptul că abia săptămână trecută a fost adoptată o ordonanță prin care documentațiile urbanistice să fie avizate și de aprobare tacită, dacă avizele și acordurile necesare nu sunt emise în 15 sau 30 de zile, după caz.

Primarul Valentin Ivan atrage atenția asupra blocajului decizional care a apărut la nivel central în această perioadă electorală: nimeni nu mai ia decizii. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

„Dar este foarte, foarte mare nevoie de abordarea unor alte decizii. Ajustarea standardelor de cost pentru demersurile necesare în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, este un alt astfel de exemplu pentru care avem nevoie ca guvernarea să ia decizii rapide. Treaba este foarte serioasă, iar termenele de implementare a modificărilor asumate prin PNRR este 31 mai 2026. Un termen despre care am fost de atâtea ori avertizați de Comisia Europeană, dar noi se pare că o dăm de gard de aproape fiecare dată”, se plânge Valentin Ivan de lentoarea autorităților centrale. Lentoare care în această perioadă electorală a devenit, de fapt, „stop-joc” până după finalizarea alegerilor.

Proiecte care riscă să fie abandonate

Cum termenele din PNRR nu vor fi prelungite, iar Guvernul a anunțat că nu va avea de unde să aloce fonduri pentru finalizarea lucrărilor după luna august 2026, există aleși care iau în calcul renunțarea la anumite proiecte. „În comuna Loamneș noi avem patru proiecte cu finanțare din PNRR. Două sunt finalizate în proporție de 85% - 90%, nu avem probleme din acest punct de vedere, dar noi încă nu am reușit să decontăm nimic: lucrurile se mișcă foarte greu la București, sper ca acum să prindem o cerere de plată. Al treilea proiect este cel de renovare energetică a Școlii generale din Alămor, deocamdată aici nu avem proiecte. Dar în cazul reabilitării energetice a Școlii din Loamneș de aproape două luni așteptăm avizarea documentației de licitație de către Autoritatea națională pentru achiziții publice. Sunt proceduri care durează mult, foarte mult, ni se tot solicită ba un document, după care trece un timp și iar ni se mai cere câte ceva. Dacă ne lungesc mult cu lansarea procedurii și ajungem în vară, cu perioada de concedii și așa mai departe, nu știu cum o să facem cu Școala din Loamneș, există și varianta să renunțăm la proiect”, declară Maria Greavu, primarul comunei Loamneș.

Maria Greavu, primarul comunei Loamneș, arată că pentru două proiecte aflate aproape de finalizare nu a primit încă niciun leu prin PNRR. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Și ea se arată nemulțumită de lentoarea cu care sunt luate deciziile la nivel central. „În momentul în care noi am accesat finanțări prin programul «Anghel Saligny», noi le-am investit în același an. Depinde de implicarea fiecăruia, dar este dificil în situația PNRR, având în vedere că de abia zilele acestea au ajuns cu plățile la timp”, mai arată Maria Greavu.

De la București: să ne ia Bruxelles-ul în serios

În urma reformelor asumate prin PNRR, țara noastră ar trebui să primească 28,1 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde sunt fonduri nerambursabile, restul fiind împrumuturi avantajoase. Până acum, țara noastră a absorbit 6,3 miliarde de euro, iar cererea de plată cu numărul trei este blocată parțial din cauza faptului că autoritățile centrale nu au reformat sistemul pensiilor speciale și managementul corporativ al companiilor de stat. Fondurile din cererea de plată numărul trei ar urma transferate României la finele acestei luni.

La finalul ședinței de guvern de azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că pleacă la Bruxelles pentru noi negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR. Și a declarat că prin cererea de plată numărul patru vor fi ceruți mai mulți bani decât era preconizat ( 5,7 miliarde de euro, față de 2,7 miliarde de euro). Creșterea sumelor solicitate ar fi susținută de îndeplinirea „înainte de termen” a 55 de jaloane.

Ministrul Marcel Boloș (centru) speră ca țara noastră să rămână credibilă în fața Comisiei Europene, în negocierile care urmează pentru PNRR. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

„Subliniez, este extrem de important pentru țara noastră, pentru România, ca fondurile europene să ajungă în țară. Țin să subliniez că este o renegociere extrem de complexă, nu este o simplă schimbare de cifre, cum am văzut că se vehiculează în spațiul public. Fac apel la responsabilitate și, dacă pot spune așa, înțelepciune din partea tuturor decidenților să putem continua partea aceasta de renegociere în condiții de normalitate, încât seriozitatea și credibilitatea României în fața autorităților Comisiei Europene să nu fie știrbită și să putem proteja interesele financiare ale României'', a declarat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, la finalul ședinței de Guvern care a avut loc miercuri.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro