Un microunivers cu servicii turistice: argumentul Conservation Carpathia pentru înființarea unui parc național în Munții Făgăraș

Ecoturismul este nu doar un concept birocratic și plictisitor, ci se transformă într-un mod de a face un turism diferit de cel de masă: unul responsabil și prietenos cu natura pe de o parte, dar și profitabil și inedit pe de altă parte. Asta spun reprezentanții Fundației Conservation Carpathia că fac, prin sprijinirea afacerilor verzi și a proiectelor comunitare. Totul pentru scopul final - construirea relațiilor cu comunitățile locale din jurul Munților Făgăraș și înființarea Parcului Național Munții Făgăraș. „Mă gândesc că ați avut posibilitatea să vedeți și în alte țări astfel de circuite locale, economice, care sunt vitale: în momentul în care eu am 1.000 de vizitatori, Victoria are un punct gastronomic local, Andreea are o unitate de cazare, haideți să știm despre acest lucru și să încercăm să le punem pe aceeași pagină de promovare. Pentru că dacă oricare dintre voi vine în zonă să poată să găsească un microunivers cu servicii turistice”, spune Istvan Szabo, director Dezvoltare Afaceri Verzi din cadrul fundației.

Dacă ce părăsești Făgărașul, locul de naștere al noului președinte al României, spre nord, peste numai 10 km virezi la dreapta și, după un drum în care îți testezi abilitățile de evitare a gropilor din asfalt, ajungi în Felmer - un sat cu o istorie interesantă, înființat cam odată cu Sibiul, dar care, spre deosebire de orașul de pe Cibin, pare dintr-o altă epocă: abandonat, cu timpul oprit în loc, fără nicio perspectivă, pustiu, distrus, trist, prăfuit... După Felmer, urci pe un drum neasfaltat spre Cobor, un alt sat „retras de lume”, care la prima vedere nu-ți oferă niciun argument să rămâi sau, mai bine zis, să vrei să revii. Cu o singură excepție, iar aceasta se numește Ferma de biodiversitate Cobor, care este un exemplu de cum poți face turism responsabil, care să-ți aducă venituri chiar și acolo unde te aștepți mai puțin.

Microgranturi pentru afaceri verzi

În perioada 14-15 mai 2025, Fundația Conservation Carpathia a organizat o vizită de presă în zona nordică a Munților Făgăraș pentru a ne arăta modul în care sprijină comunitățile locale și afacerile prietenoase cu natura. Această vizită a inclus întâlniri cu beneficiari ai Fondului Carpathia, un mecanism financiar menit să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei. Printre locațiile vizitate s-au numărat Sărata din județul Sibiu și Viștișoara din județul Brașov, cu punctul final în Cobor (Brașov).

Fondul Carpathia are două componente principale: o componentă de granturi, destinată dezvoltării comunităților prin finanțarea proiectelor de conservare, sociale, educaționale, culturale și sportive, și o componentă de investiții, adresată micilor antreprenori locali din zona Munților Făgăraș, lansată chiar anul trecut.

Reprezentanții Conservation Carpathia au explicat că resursele fondului provin din activități de strângere de fonduri, din profitul activităților economice proprii ale fundației (Travel Carpathia, Roadele Munților, Ferma de Biodiversitate Cobor) și finanțări externe. Spre exemplu, în 2023, fundația a investit peste 410.000 de euro prin acest mecanism, iar pentru anul 2024 estimau deja o investiție de peste un milion de euro, sumă ce a inclus și proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice și de vizitare. Este vorba despre centrele Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești, care aduc vizitatori, generează venituri și creează locuri de muncă în comunitățile respective, utilizând serviciile locale.

Comune din județele Argeș, Sibiu, Brașov, Vâlcea și Dâmbovița sunt în aria de interes a fundației și pot aplica pentru astfel de microgranturi.

Modele de dezvoltare la Sărata și Viștișoara

Istvan Szabo, director Dezvoltare Afaceri Verzi din cadrul fundației, a subliniat că prin Fondul Carpathia sunt promovate inițiative care valorifică natura și contribuie la dezvoltarea durabilă a Munților Făgăraș. „Afacerile mici pot deveni motorul unei economii bazată pe natură, valorificând resursele naturale într-un mod responsabil”. El a adăugat că scopul este să creeze o comunitate care prosperă și care să fie conectată la resursele naturale ale Munților Făgăraș.

În 2024, fondul a finanțat șase idei de afaceri cu microgranturi cu 5.000 de euro, dintr-un total de 15 aplicații primite. Printre acestea s-au numărat „Biciclete pentru turiști” de la Casa Codrea din Viștișoara (Brașov), care își va extinde serviciile prin achiziția de biciclete pentru a promova explorarea sustenabilă a zonei; dar și „Vânătoare de comori la fermă” de la Văcuța Verde din Sărata (Sibiu).

Vedere de la balconul Casei Codrea,Viștișoara, jud. Brașov

Întâlnire cu gazdele de la Văcuța Verde, Sărata, jud. Sibiu, despre care vom relata într-un articol separat

„Bani din umbră”

La finalul vizitei celor două mici afaceri, Victoria Donos, director Comunicare din cadrul fundației, a vorbit și despre proiectul „Pădurea cu Povești Nemuritoare” de la Nucșoara, județul Argeș, ca un model interesant de comunitate ce generează venituri datorită naturii. Prin acest proiect, fagi bătrâni au fost cartografiați și pot fi adoptați online, generând resurse pentru dezvoltarea traseelor turistice locale. Oamenii din întreaga lume au putut adopta acești fagi. Dintr-un total de 2544 de fagi seculari, peste 300 au fost adoptați de români, francezi, britanici, americani și australieni. „Orice om poate să adopte un fag contra unei sume de 700 de lei. Banii se duc într-un cont de trezorerie a primăriei și ei sunt pentru a dezvolta trasee turistice printre acești fagi. Oamenii au fost suspicioși la început, inclusiv la nivel județean și îi spuneau primarului - chiar suntem curioși cum o să reușești tu să vinzi sau să faci bani din umbră. În acest moment, cei peste 300 de fagi adoptați au adus peste 216.000 lei”, a povestit Donos.

Istvan Szabo a adăugat că, în paralel, afacerile proprii ale fundației, precum Travel Carpathia, Ferma de Biodiversitate Cobor și Roadele Munților, acționează ca modele pentru antreprenorii locali. „Încercăm să creăm modele pentru că mi-e destul de greu să mă duc în comunități și să le vorbesc oamenilor despre ecoturism dacă eu nu am experiența practică; să nu fiu un om care vorbește numai teorii”. Aceste activități proprii au scopul de a genera profit pentru a susține viitoare activități de conservare.

Istvan Szabo (director Dezvoltare Afaceri Verzi), Victoria Donos (director Comunicare) și Andreea Oprea (comunicare media) din cadrul fundației

Încredere, apoi parc național

Activitatea Fundației, inclusiv sprijinul acordat afacerilor locale și comunităților, este strâns legată de viziunea creării Parcului Național Munții Făgăraș. Procesul de înființare a unui parc național în România, conform legislației actuale, necesită votul unanim al consiliilor locale din unitățile administrativ-teritoriale din jurul zonei propuse.

Istvan Szabo a explicat că abordarea fundației este de a lucra „la firul ierbii”, construind relații și dialog cu comunitățile. „În momentul în care noi lucrăm la firul ierbii, chiar creăm condițiile ca aceste comunități, la momentul în care ei cred că vor să se întâmple acest lucru, să decidă că vor să meargă în această direcție”. Acesta este un proces de conștientizare și învățare pentru comunități, spre deosebire de abordările "de sus în jos" din trecut, care au generat experiențe negative. Victoria Donos a subliniat că „încrederea nu se câștigă în niciun caz într-un an” și că „nu există un deadline pentru încredere”, menționând că se lucrează pe multiple paliere - economic, promovare, biodiversitate - pentru a fi pregătiți în momentul deciziei.

Fundația a precizat că deține aproximativ 28.000 de hectare necompacte doar în sudul Munților Făgăraș, achiziționate în urma apariției unor tăieri masive de pădure, pentru a opri defrișările. În nordul Făgărașului (județele Sibiu, Brașov), unde proprietățile sunt deținute de composesorate și UAT-uri, fundația nu deține și nici nu dorește să cumpere păduri.

Ferma din Cobor, în care cresc în semi-sălbăticie vacile din rasa autohtonă Sura de Stepă, pe care cei de al Carpathia au readus-o în România. În prezent, în fermă cresc aproximativ 200 de vaci. Ferma este administrată de Ioana Toma (foto jos)

„Nu intenționăm să achiziționăm păduri în nordul Munților Făgăraș, chiar dacă circulă numeroase zvonuri. În partea de sud a Munților Făgăraș contextul și situația a fost complet diferită. Acolo pădurile au fost retrocedate persoanelor private, în parcele de 10, 20 sau 50 de hectare. După reîmproprietărire, mulți dintre proprietari și-au dorit să le vândă pentru că nu generau un câștig economic sustenabil, ci implicau doar costuri. Astfel, multe dintre aceste păduri au fost achiziționate de firme de exploatare și tăiate la ras. Acesta a fost motivul pentru care Fundația Conservation Carpathia a început să cumpere păduri – pentru a le salva de la exploatare și a le proteja. Aceste păduri sunt temporar în proprietatea noastră, însă, în momentul în care statul român va crea un parc național la standarde înalte, le vom dona.
Există multe zvonuri conform cărora dorim să cumpărăm Munții Făgăraș și păduri în partea de nord. Acestea sunt complet neadevărate, deoarece pădurile din zonă aparțin composesoratelor și unităților administrativ-teritoriale și nu pot fi vândute”, a fost mesajul pe care Szabo l-a transmis inclusiv la o recentă întâlnire cu reprezentanți ai CJ Sibiu.

Exemple de inspirat: Yellowstone, Pădurile Bavareze sau parcurile din America de Sud

Reprezentanții fundației spun că se inspiră din modele internaționale de succes, vizitând parcuri naționale precum Pădurile Bavareze (Germania) și parcuri din America de Sud. Victoria Donos a menționat exemple, precum Rewilding Portugalia și Tompkins Conservation (Argentina/Chile) ca modele de conservare în sistem privat, unde se achiziționează terenuri degradate, se „renaturează”, se creează oportunități economice și se lucrează cu comunitățile pentru a ajunge la transformarea zonelor în parcuri naționale. Istvan Szabo a adăugat că „ne uităm la anumite elemente... Încercăm să discutăm și să adaptăm ceea ce este trend internațional legat de conservare specificului local”.

Fundația Conservation Carpathia are 180 de angajați și gestionează un buget de aproximativ 10 milioane de euro.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi