Turnu Roșu, la propriu poarta de sud a Transilvaniei: arhipelag, vamă imperială, sat românesc

O combinație între istoria fostului imperiu, urme ale Primului Război Mondial și vestigiile geologice de milioane de ani. Asta găsești la Turnu Roșu, un sat românesc din sudul județului Sibiu. Este o destinație de o complexitate neașteptată, deși puțin explorată din punct de vedere turistic: aici găsești arhitectura masivă a Imperiului Austro-Ungar, dar și situri paleontologice unice în România.

La poarta imperiului

Am profitat de una dintre ultimele zile calde ale lunii octombrie, când spectacolul oferit de culorile toamnei este de neratat, și am însoțit un grup de studenți la Turnu Roșu, invitați de profesorul ULBS Silviu Purece. N-am putut să ratez o astfel de ocazie, mai ales că aveam posibilitatea să aflu lucruri explicate de un specialist despre ceea ce aveam să văd. Dar curiozitatea era mare: ce fel de turism poți să faci la Turnu Roșu?

Am plecat cu trenul, dis de dimineață. Și cred că spre Turnu Roșu acesta e cel mai potrivit mijloc de transport. Călătoria durează aproximativ 40 de minute și îți oferă acel sentiment de evadare din cotidian, pe care nu-l simți dacă ești deprins să circuli doar cu mașina. Prima impresie lăsată de Turnu Roșu este dată de dimensiunea impresionantă a clădirilor din zona gării. Ca paranteză: prima impresie, de fapt, e una dezolantă – ajungi într-o gară care pare părăsită, la fel ca multe alte stații de pe traseu - e plin de vegetație neîngrijită, totul pare ruginit, delăsat, simți o lehamite în jur...

Deși este doar un mic sat, te pomenești totuși în fața unor clădirile uriașe aici, aproape comparabile ca întindere cu Gara din Sibiu. Această amploare este explicată prin funcția strategică pe care o deținea localitatea: punct vamal.

Vama a fost inaugurată odată cu deschiderea căii ferate pe Valea Oltului, la începutul anilor 1900, conectând Transilvania (Imperiul Austro-Ungar) cu Țara Românească. Înainte de construirea gării, vama funcționa la Castelul din Turnu Roșu, situat vizavi, pe malul Oltului - la origine, o construcție militară defensivă.

În timp ce castelul a rămas o fortificație impunătoare, cu un donjon din secolul al XVI-lea, clădirile din sat găzduiau garnizoana și birourile funcționarilor imperiali responsabili cu partea financiară și economică. Aflăm că aceste structuri erau o chestiune de imagine, menite să impresioneze vizitatorii care veneau dinspre sudul balcanic sau spațiul otoman - fiind prima gară din Imperiu. Astăzi, o parte din acest complex găzduiește școala locală, numită „Matei Basarab”.

Intrând în sat și urcând spre Biserica Ortodoxă „Matei Basarab” în spate se deschide o panoramă a satului spre Olt. Devine evidentă evoluția geografică a zonei. Oltul, care altădată făcea un cot chiar până lângă gară, inundând frecvent satul, a fost îndiguit, iar bucla a fost tăiată și scurtată după anii 2000, salvând astfel localitatea de inundații. Doar această imagine e una ce poate lejer fi o inspirație pentru un tablou sau un magnet de frigider...

Biserica și spiritul național

În centrul satului se află Biserica Ortodoxă „Matei Basarab”, un monument interesant și unic: este singurul lăcaș de cult din Transilvania ridicat de acest domnitor al Țării Românești. Biserica a fost construită în 1653, cu un an înainte de moartea lui Matei Basarab.

Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari constructori de biserici ortodoxe din Țările Române. Construcția acestei biserici în Turnu Roșu avea și un rol important în menținerea legăturii cu Țara Românească prin ortodoxie, într-o perioadă în care Transilvania era dominată de elite catolice. Astăzi, pe fațada bisericii, deasupra intrării principale, se poate observa chiar stema Țării Românești.

Tot lângă biserică se afla și fosta Școală Greco-Ortodoxă (înființată în 1901), care astăzi funcționează ca un muzeu etnografic. Sunt instituții care și-au dovedit importanța lor în păstrarea identității românești.

Legăturile strânse cu românii de peste munți sunt evidențiate și de Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial. Deși Imperiul Austro-Ungar a recrutat români, mulți tineri din sat au traversat munții pentru a se înrola în Armata Română, refuzând să lupte împotriva fraților lor. Locuitorii din Turnu Roșu au fost, de asemenea, implicați activ în mișcarea națională, participând la Marea Adunare de la Blaj din 1848 și la Alba Iulia.

Pozițiile de artilerie

După acest excurs istoric, mergem mai sus, pe un deal din spatele unor case, unde găsim urmele luptelor din 1916. E un loc bun pentru a reflecta la istoria acestor locuri - în gropile săpate pentru artileria din timpul Bătăliei Sibiului, când armata română a traversat Carpații.

Atunci era un punct de observație, astăzi - un punct de belvedere. De pe aceste poziții, soldații puteau domina vizual și controla întreaga Vale a Oltului.

„Fundul mării” de la Turnu Roșu

De aici, plecăm probabil spre cea mai spectaculoasă zonă - rezervația de fosile. De fapt, la „fundul mării”. Dar ajungem acolo fără să trebuiască să ne scufundăm. Această zonă ne transportă cu milioane de ani în urmă, în epoca Eocenului, acum aproximativ 50 de milioane de ani.

Pe atunci, Europa arăta complet diferit: zona României era o imensă mare, iar Transilvania făcea parte dintr-un arhipelag extins, similar cu zona Caraibelor de astăzi.

În acest sol se pot găsi astăzi urme de melci și alte scoici fosilizate. Tot aici, specialiștii din Sibiu, de la Muzeul de Istorie Naturală au găsit dinți de rechini, o colecție amplă fiind expusă în cadrul muzeului. În urmă cu 2 ani, specialiștii Muzeului Național Brukenthal, sub supravegherea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, au redeschis șantierul paleontologic de la Turnu Roșu. Printre primele descoperiri se numără și o nouă specie de crocodili preistorici.

Citește și: Paleontologul sibian care a descoperit o nouă specie de crocodili preistorici în județul Sibiu: Vrem să continuăm cercetările în teren

Potențial turistic

Turnu Roșu nu este doar un sat de vizitat, ci o zonă cu potențial enorm pentru mai multe tipuri de turism: istoric, religios, natural etc. Fiind situat aproape de Sibiu, de zona Vâlcea și, în viitor, în apropierea unei intersecții de autostrăzi, accesibilitatea sa reprezintă un mare avantaj.

Cu alte cuvinte, Turnu Roșu oferă o combinație de patrimoniu rural, mărturii militare și istorie geologică. Poate că acest loc reprezintă, în adevăratul sens al cuvântului, ceea ce scrie pe pagina web a Consiliului Județean, cu referire la întreg județul - „poarta de sud a Transilvaniei”. E nevoie doar de viziune, implicare și dorință, pentru că idei de promovare există.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor