Ministrul Educației semnează noi reguli noi pentru temele de acasă. Profesor sibian: „Calitatea, nu cantitatea, trebuie să fie prioritatea”

Ministerul Educației pregătește noi reguli pentru temele pentru acasă, menite să reducă presiunea asupra elevilor și să aducă mai mult echilibru în procesul educațional. În acest context, o profesoară din Sibiu atrage atenția că volumul temelor trebuie atent calibrat, pentru ca acestea să își îndeplinească rolul fără a deveni o povară. De asemenea spune că va reducerea inechitățile mari din sistemul de educație.

Ministerul Educației se pregătește să adopte ordinele privind reglementarea temelor pentru acasă și pe cel dedicat sprijinirii elevilor din mediul rural.

Potrivit ministrului Daniel David, temele nu trebuie să fie „o corvoadă”, iar noul ordin urmează să stabilească diferențierea între teme obligatorii și teme suplimentare, precum și repere clare pentru timpul necesar rezolvării acestora.

Totodată, ordinul propus aduce noi responsabilități pentru diriginți, care vor monitoriza și analiza modul în care se dau temele la nivelul clasei.

În acest context, Luminița-Elena Radu, profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială Nr. 25 din Sibiu, consideră că intervenția ministerului este necesară, având în vedere presiunea la care ajung adesea să fie supuși elevii.

„Intenția Ministerului Educației de a reglementa temele pentru acasă este de bun augur atât pentru elevi, părinți, cât și pentru profesori”, spune profesoara, care explică faptul că, de-a lungul celor peste 20 de ani la catedră, a observat perioade în care elevii sunt „copleșiți de proiectele solicitate la mai multe materii”. În opinia ei, proiectele sunt utile doar atunci când sunt realizate fără presiunea timpului și propune ca soluție „proiectele interdisciplinare, evaluate de mai mulți profesori, în funcție de obiectivele anunțate în prealabil”.

În ceea ce privește temele clasice, Luminița-Elena Radu subliniază că rolul lor este unul clar: „asimilare, fixare și consolidare a conținuturilor studiate la clasă”. Totuși, pentru ca temele să își atingă scopul, volumul trebuie atent calibrat. „Dacă tema este prea mare, elevul se simte pedepsit, iar efectul este îndepărtarea de disciplină”, explică aceasta.

Profesoara oferă și un exemplu de bună practică din propria activitate. „Atunci când avem ore în zile consecutive, le dau elevilor 2-3 exerciții scurte, după ce le explic modul de rezolvare, urmând principiul continuității.”

Ea observă însă o diferență majoră între elevi în ceea ce privește timpul necesar pentru efectuarea temei: „Unii o fac în 15-20 de minute, iar altora le ia dublu sau chiar mai mult, din cauza distragerilor precum telefonul, WhatsApp, Instagram sau TikTok. Un alt neajuns este și faptul că nu toți părinții reușesc să se asigure de rezolvarea temelor.”

Un punct vulnerabil al proiectului de ordin îl reprezintă, în opinia profesoarei, noile sarcini atribuite diriginților, care ar urma să coordoneze analiza temelor pentru întreaga clasă. „Observ în art. 5 și 10 atribuiri de noi roluri profesorului diriginte, acesta fiind nevoit să devină și un analist al tuturor temelor de la clasa sa, să adune feedback, să facă analize etc. Diriginții implicați oricum au deja foarte multe de rânduit și de implementat la clasele lor, iar această supraîncărcare va stârni multe nemulțumiri”, avertizează ea.

Cu toate aceste rezerve, Luminița-Elena Radu consideră că direcția este una corectă: „Dacă devenim adepții calității, nu ai cantității, lucrurile se vor așeza printr-un parteneriat real între școală și familie și printr-o comunicare mai bună între profesorii de la clasă”, încheie aceasta. 

Ministrul educației spune că elevii din rural sunt dezavantajați

În ceea ce privește elevii de la sat, ministrul educației subliniază că este o inechitate mare în sistemul de educație.

„Este foarte trist pentru mine ca ministru - și cred că pentru oricine responsabil în acest domeniu - să vezi o inegalitate, o inechitate până la urmă atât de mare în sistemul de educație. Dacă ești un elev care te afli în mediul rural, statistic vorbind sau nu mai vorbesc de mediul dezavantajat, șansa de reușită în viață este foarte mică, ca să nu mai spun de succesul la examenele naționale sau la bacalaureat', a spus Daniel David, citat de Agerpres. 

Ministrul a menționat că a încercat să reducă aceste inegalități prin comasările de școli, pentru a se forma unități de învățământ mai mari, cu profesori titulari, calificați.

Profesorii din școli cu performanțe bune, a evidențiat el, pot să țină cursuri online la școlile care au nevoie de ajutor.

„Ordinul de vineri vine în această logică: o școală cu performanțe bune, o școală suport-mentoră intră în parteneriat cu o școală care are nevoie de ajutor pentru dezvoltare, una din Cluj sau din București cu una din Munții Apuseni. Și așa n-avem profesori calificați în aceste zone dezavantajate sau n-avem profesori calificați, nu văd de ce unele cursuri la materiile principale nu pot fi susținute online - conexiune online avem, dotările le avem - de către profesori calificați din București, Cluj, Iași, Timișoara. Iar profesorii care n-au calificare în zona respectivă pot continua activitățile practice, temele cu copiii și așa mai departe. Cred că este unul dintre mecanismele importante prin care contribuim la reducerea inegalităților și asta iarăși poate să aducă o calitate mai bună a vieții, inclusiv în acele școli care se află în aceste zone dezavantajate', a explicat Daniel David.

El a explicat că ordinul va cuprinde și alte mecanisme de suport, nu numai cursuri online. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi