Ceasul solar din centrul Sibiului, redescoperit într-un tablou vechi de peste 200 de ani, expus recent de Muzeul Brukenthal. Doar patru ceasuri solare se mai păstrează

Cu ocazia vernisării expoziției ”Sibiu în colecția de grafică și pictură a Muzeului Național Brukenthal”, în pragul sărbătorilor de iarnă, într-un tablou semnat Franz Neuhauser de la 1812 privitorii au putut observa un detaliu foarte interesant despre istoria Sibiului.

Catedrala Evanghelică din Piața Huet este înfățișată având un ceas solar de dimensiuni considerabile și frumos colorat, chiar deasupra intrării principale. Acest tip de descoperire, măruntă la prima vedere, dar foarte însemnată dacă ținem cont că în oraș se mai păstrează doar patru ceasuri solare, arată cât de bogat este trecutul orașului, dar și cât de important este să cunoșteam istoria pentru a putea conserva și promova bogățiile culturale din jurul nostru.

Expoziția ”Sibiu în colecția de grafică și pictură a Muzeului Național Brukenthal” a fost curatoriată de Alexandru Chituță și prilejuită de aniversarea a 834 de ani de existență a Sibiului. Muzeul Național Brukenthal a readus în atenția publicului zeci de tablouri, gravuri, vederi și cărți poștale care ilustrează istoria orașului. Unele dintre aceste creații nu au fost expuse niciodată, altele nu au fost văzute de publicul larg de zeci de ani. Evenimentul a fost considerat drept cea mai detaliată reconstituire a istoriei Sibiului prin artă.

Printre creațiile descrise mai sus, una care iese în evidență este ”Biserica evanghelică, 1816” de Franz Neuhauser. Creația ilustrează emblematicul edificiu din Piața Huet, un simbol al Sibiului, care în urmă cu aproximativ 200 de ani avea chiar deasupra intrării principale un ceas solar de mari dimensiuni. Catedrala este vizitată anual de zeci de mii de turiști, fiind unul dintre punctele de atracție ale orașului nostru.

Ceasul solar de pe catedrală poate fi observat și pe alte creații artistice cu valoare istorică:

Sursa foto: Catalogul Sibiu în colecția de grafică și pictură a Muzeului Național Brukenthal

”Este casa noastră, suntem obligați să-i cunoaștem istoria”

Reporterul Turnul Sfatului a discutat despre acest subiect cu prim-pastorul Bisericii Evanghelice, Killian Dörr. Acesta a explicat că istoria ceasului solar de pe catedrală nu este, într-adevăr, foarte cunoscută. ”Este casa noastră, suntem obligați să-i cunoaștem istoria”, spune Killian Dörr.

Într-un document de arhivă, prim-pastorul a descoperit mai multe detalii deosebite. Este vorba despre un articol semnat de Karl Albrich din Korrespondenzblatt des Vereins fuer Siebenbuergische Landeskunde, Nr. 8 & 15. August 1883, unde se precizează că acest cadran solar exista pe ”peretele frontal al pridvorului sudic, datând din anul 1561”.

Redăm mai jos documentul și traducerea:

” FOAIE DE CORESPONDENȚĂ

a Asociației pentru cunoașterea ținutului transilvănean.

Redactată de Johann Wolff la Mühlbach.

Apare lunar.

Preț: 1 florin = 2 mărci.

Anul VI.

Hermannstadt (Sibiu), 15 august 1883.

Nr. 8.

Cadranul solar de la biserica din Hermannstadt

Deși despre biserica parohială din Hermannstadt a fost publicată încă din anul 1839 de către Samuel Möckesch o descriere destul de detaliată, cadranul solar aflat pe peretele frontal al pridvorului sudic, datând din anul 1561, este menționat doar în treacăt¹). Pe acest perete s-au efectuat de mai multe ori reparații, iar prin acestea unele părți ale cadranului solar au devenit de nerecunoscut; cu siguranță o parte din tencuiala relativ mai nouă de pe latura estică a peretelui provine din perioada ultimelor lucrări mai ample de restaurare, efectuate în anii cincizeci.

În ciuda influenței de trei sute de ani a vântului și intemperiilor, în zonele rămase neacoperite culorile s-au păstrat încă într-o stare destul de bună, iar majoritatea liniilor, simbolurilor astronomice și numerelor sunt încă clar vizibile, unele însă doar cu ajutorul unui binoclu.

Dacă este adevărat că această hală, care pe fațada sa avea o fereastră de aceeași mărime ca cele din navă aflate în imediata apropiere, a fost construită în anul 1519²), atunci foarte curând după aceea — nu pentru sporirea efectului estetic, ci pentru atingerea unui scop practic și, cu siguranță, spre nu mica satisfacție a strămoșilor noștri — jumătatea inferioară a ferestrei a fost zidită, câștigându-se astfel spațiu pentru realizarea unui cadran solar, care era destinat totodată să înlocuiască în mai multe privințe calendarul pe atunci încă rar utilizat.

Peretele pe care se află cadranul solar se abate de la direcția est–vest cu un unghi de 5–6°, astfel încât peretele care primește umbra este orientat aproape exact spre sud. Linia de amiază, care este totodată linia mediană a peretelui, coincide cu poziția corectă a meridianului, în măsura în care aceasta a fost determinată cu ajutorul unei busole de declinație cu dioptru (declinația magnetică la Hermannstadt: în 1845 – 10° 6’, în 1864 – …).

¹) Möckesch, Die Pfarrkirche zu Hermannstadt, p. 18.

²) Ibidem, p. 17”.

Întrebat dacă ia în calcul refacerea cadranului solar, prim-pastorul Killian Dörr a răspuns că restaurarea este practic încheiată, catedrala trecând în ultimii ani printr-un amplu proces de restaurare.

”În principiu considerăm restaurarea bisericii încheiată în linii mari. Cadranul solar probabil a fost îndepărtat la marile renovări de la începutul sec. 20 și înlocuit cu deschiderea ferestrei inițiale, care a fost mai mare. Noi am respectat această decizie și nu am micșorat iarăși acea fereastră, așa cum era prevăzut de altfel în proiectul arhitectului”, a răspuns Killian Dörr.

Patru ceasuri solare păstrate în Sibiu

În prezent, în Sibiu se mai păstrează patru ceasuri solare, care oricând pot deveni linia centrală a unui circuit turistic. Dintre acestea unul se află într-o stare bună de conservare, fiind recent restaurat. Un altul, din păcate, este destul de degradat și ar merita mai multă atenție.

Acesta din urmă se află pe clădirea poștei de pe strada Mitropoliei și este, probabil, cel mai vizibil din cele care au mai rămas în oraș. Faţada prezintă următoarele elemente decorative: atic neogotic, scoici, urne şi măşti la nivelul frontoanelor. Printre acestea se pot vedea un ceas solar, un panou în relief cu o tânără primind o scrisoare de la un porumbel în timp ce folosea un telefon, motive decorative de origine romană şi un pinion ascuţit având în vârf un fleuron.

Alte două ceasuri solare pot fi văzute pe Biserica evanghelică din cartierul Gușterița: unul pe clădirea propriu-zisă și altul pe pridvorul de sud de tip baroc, restaurat în 1989.

Turnul este amenajat în 1742. Turnul avea și un rol militar, de apărare, de aici fiind galeriile de luptă. În 1794 a fost amenajată tribuna orgii, celălalte tribune fiind amenajate în 1852. În 1908 este adus un nou altar. În secolul următor s-au realizat două lucrări de restaurare, una în 1962 și una în 1989.

Alt ceas solar poate fi văzut pe fațada clădirii companiei Geiger din strada Hegel. Clădirea a fost renovată în anii 2009-2010 cu o investiție de 2,1 milioane euro.

Specialiștii spun că în trecut, în Sibiu au mai existat ceasuri solare pe clădirea din strada Dobrogei nr. 6 și pe Casa Haller, în Piața Mare, la nr. 10.

Citește și:

FOTO Ceasurile solare din Sibiu: câte sunt și unde se află

Cea mai detaliată reconstituire a istoriei Sibiului prin artă: Înființarea orașului, dărâmarea bisericii de la intrare în Piața Huet și Calea Șurii Mari de acum 120 de ani