Miercuri,
28.09.2022
Parțial Noros
Acum
15°C

Casele memoriale condamnate in uitare

Judeţul Sibiu numără nu mai puţin de 926 de monumente istorice şi este printre primele zece judeţe din ţară ca număr de monumente. Dintre acestea, multe se leagă de numele unor personalităţi care au dat o altă faţă istoriei româneşti. Minţi luminate ale literaturii, ştiinţei, aeronauticii. Oameni care şi-au hrănit spiritul din frumuseţile Sibiului şi au făcut faimos acest colţ de ţară. Ce se alege însă de memoria lor? Foarte simplu, ca orice altceva în România, se alege praful.
Poate cea mai importantă casă memorială din judeţul Sibiu, cea de la Păltiniş în care şi-a trăit ultimii ani din viaţă Constantin Noica, este într-o situaţie mai mult decât incertă. Pe vremuri, casa aparţinea firmei S.C. Păltiniş. A fost cedată fundaţiei Humanitas Aqua Forte, fundaţie patronată de Gabriel Liiceanu în anul 2000 iar de atunci a devenit o nebuloasă. „Câta vreme am avut filiala la Păltiniş, colega mea avea grijă şi de casa memorială. Fundaţia lui Liiceanu le-a pus însă în vedere să elibereze spaţiul iar fondul de carte s-a dus la bibliotecile din Sălişte şi Miercurea. Din câte ştiu, casa este folosită pentru bursierii Noica” spune Ion Onuc Nemeş, directorul bibliotecii Astra. Casa memorială de la Păltiniş a fost renovată în toamnă iar ansamblul este considerat ca fiind bine conservat. Însă despre bursieri, nimeni nu ştie mare lucru, dacă mai folosesc această casă sau nu. Gabriel Liiceanu, actualul proprietar al casei, e revoltat de situaţia în care a găsit ultima locuinţă a lui Noica. „Dacă această casă nu era, în clipa de faţă, a fundaţiei Humanitas Aqua Forte, şi acum ar fi fost acolo tatuaţii ăia care jucau table în camera lui Noica”, spune Liiceanu. Potrivit acestuia, camera în care a locuit cărturarul a fost conservată în forma lăsată de Noica iar restul cabanei a fost transformat într-o casă de lucru în care lucrează doctoranzi în filosofie. „Editura Humanitas a băgat bani în această casă în folosul oamenilor din filosofie. Este o casă privată, care a salvat moştenirea lui Noica şi în care am investit enorm, în jur de 40 de mii de euro”, mai spune Liiceanu.
Pe de altă parte, faptul că această casă memorială este închisă publicului poate este un lucru bun. Pentru că dacă nu eşti de-al locului sau nu ai indicaţii precise, ai şanse foarte mici să reuşeşti să găseşti casa în care Noica şi-a trăit ultimii ani din viaţă. „Chiar am fost cu un grup de persoane la Păltiniş şi am pornit de la schit, către casa memorială. De abia am găsit-o. Nu sunt indicatoare, nu este niciun fel de semn către această casă. E păcat că valorile româneşti autentice nu sunt scoase în valoare”, spune Mircea Şteţiu, directorul Direcţiei de Cultură a judeţului Sibiu.
Casa memorială „Badea Cârţan” din Cârţişoara se situează la polul opus faţă de cea a lui Noica din Păltiniş. A devenit principalul punct de atracţie al zonei şi multă lume vine să vadă imobilul în care a locuit ţăranul ce a mers pe jos până la Roma ca să vadă Columna lui Traian. Badea Cârţan a murit în anul 1911, la vârsta de 62 de ani şi a fost înmormântat în cimitirul din Sinaia. Până în anul 1990, muzeul a fost administrat de o reţea de muzee săteşti. Această reţea a fost dezmembrată iar muzeul a trecut în patrimoniul muzeal al Sibiului. Acum aparţine de primăria din Cârţişoara. „Ansamblul Badea Cârţan este compus din casa şi şura ţărănească de acum 100 de ani şi expunem toate obiectele ce le-am găsit când am preluat casa. În anul 2002, cu ajutorul „Fundaţiei pentru Parteneriat” din Miercurea Ciuc am reuşit să refacem în mare parte acest muzeu. În timpul sezonului cald să ştiţi că avem foarte mulţi vizitatori. Mulţi sunt străini, dar majoritatea sunt români care vin să vadă casa faimosului erou naţional”, spune Dorin Magda, primarul comunei Cârţişoara. În acest moment, muzeul are un curator. Din păcate, întreţinerea imobilului este destul de costisitoare. „Curatorul stă la primărie. Când vine cineva, atunciu mergem şi deschidem uşa. Avem planuri mare pentru muzeul lui Badea Cârţan. Vrem să facem un centru de informare într-una din camerele muzeului. O să încălzim acea cameră şi o să încercăm să reducem costurile cât de mult se poate”, mai spune Dorin Magda. În interiorul casei memoriale puteţi vedea o colecţie de icoane pe sticlă precum şi o mare parte dintre cărţile şi obiectele care i-au aparţinut lui Badea Cârţan.
În comuna Răşinari există două case memoriale, poate cele mai cunoscute din judeţul Sibiu, Casa Memorială Emil Cioran şi Casa Memorială Octavian Goga. Din păcate, ambele se situează în afara circuitului cultural în judeţul Sibiu. Pentru prima dintre ele există mari şanse ca ea să revină în patrimoniul cultural al judeţului. Primăria Răşinari a iniţiat un proiect, care presupune achiziţionarea acestei case şi redeschiderea ei către publicul larg. În acest moment, cele două case pot fi vizitate doar cu acordul proprietarilor, care vin şi deschid porţile imobilelor în care au locuit cei doi mari scriitori ai României, în cazul în care grupurile de turişti sunt numeroase. Proprietarul casei Emil Cioran locuieşte în Sibiu, însă cei ai casei în care a locuit Goga sunt din Bucureşti. „ Am avut discuţii cu ambii proprietari, ca să lase aceste case memoriale deschise publicului. Am iniţiat un proiect, „Centrul Cultural Emil Cioran” şi acum încercăm să cumpărăm casa. Am înaintat o ofertă de preţ iar acum aşteptăm o expertiză asupra valorii imobilului ca să putem continua negocierile. Proiectul va fi făcut din fondurile primăriei”, spune Bogdan Bucur, primarul comunei Răşinari. Cele mai mari şanse să vizitaţi Casa Memorială Octavian Goga le aveţi vara, când proprietarii imobilului vin în vacanţă la Răşinari. „Deobicei turiştii sună înainte la primărie iar noi îi anunţăm atunci pe proprietari, iar în cazul în care este vorba de grupuri ceva mai mari, microbuze, autobuze, vin şi deschid casa pentru vizitare. Am înfiinţat în Răşinari şi un centru de informare turistică, unde creem pentru turişti trasee de vizitare. Avem solicitări destul de multe”, mai spune Bogdan Bucur.

Alte case memoriale:
Mediaş: casa memorială Stefan Ludwig Roth, casa memorială Hermann Oberth, aparţine Ministerului Apărării
Nou Român: casa memorială Dr. Telea
Muzeul Personalităţilor Săliştene

„Dacă această casă nu era, în clipa de faţă, a fundaţiei Humanitas Aqua Forte, şi acum ar fi fost acolo tatuaţii ăia care jucau table în camera lui Noica”, Gabriel Liiceanu.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

2 comentarii

ilie

Acum 13 ani

pentru herr liiceanu esti o jigodie
Raspunde

paltinis

Acum 13 ani

Casa NOICA , nu trebuia vanduta de desteptul de ancuta , alta hahalera !! Trebuia transformata in casa memoriala , dar deh ! Domnul Liiceanu a uitat cand batea potecile alaturi de MARELE OM al carui mostenitor spiritual este !!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus