Miercuri,
19.01.2022
Cer Senin
Acum
1°C

Miliarde blocate in numele somajului tehnic

Potrivit Legii 215 din anul 1997, orice investitor în domeniul construcţiilor de pe teritoriul României este obligat să vireze suma de 0.5% din devizul total al lucrărilor către un organism înfiinţat prin lege, numit Casa Socială a Constructorilor. Pe scurt, CSC a fost înfiinţată pentru a asigura protecţie socială muncitorilor din acest sector, pe perioada iernii, când nu se poate lucra.
Dilema acestor sume, care ar putea deveni gigantice dacă toţi beneficiarii le-ar achita, este virarea către firmele de construcţii. Potrivit legii de funcţionare a CSC, beneficiază de acest „şomaj tehnic” doar firmele care sunt parte a Casei. Alimentarea sumelor din care se achită această măsură compensatorie se face în felul următor. Beneficiarul contribuie cu 0.5%, angajatul cu 1% din salariul său lunar iar angajatorul cu 1.5%. Probabil şi din această cauză, Casa Socială a Constructorilor numără foarte puţini membri, cel puţin din judeţul Sibiu.

Sute de mii de lei, în conturile Casei sociale

Casa Socială a Constructorilor a urmărit în permanenţă să îşi întărească poziţia şi, în urma unei corespondenţe cu Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice au obţinut ca această prevedere, de achitare a celor 0.5%, să fie introdusă într-o ordonanţă de urgenţă care să modifice Legea 50, „biblia constructorilor”. În proiectul ordonanţei precizarea a fost introdusă însă a fost abrogată de Parlament şi ordonanţa a fost publicată în Monitorul oficial fără precizarea obligativităţii de a achita aceste sume. „Noi nu am achitat acest procent către CSC în primul rând pentru că nu a fost prevăzut în devizele de lucrări, niciun proiectant nu a prevăzut această taxă, şi pentru că am văzut că modificarea a fost abrogată”, spune Iosif Moldovan, managerul Consiliului Judeţean Sibiu. „Dacă e o măsură socială pentru cei din domeniul construcţiilor, să renunţe constructorii la 0.5% din profit”, mai spune acesta. Numai pentru lucrările la Aeroportul din Sibiu, Consiliul Judeţean ar fi trebuit să plătească 350 de mii de euro către CSC. Pe de altă parte, Primăria Sibiu s-a achitat în permanenţă de aceste sume. „În anul 2009, Primăria Sibiu a achitat suma de 100.023 lei către Casa Socială a Constructorilor iar în anul 2008 suma totală achitată către această entitate a fost de 172.352 de lei”, transmite Biroul de Presă al Primăriei. Situaţia este aproape identică şi la Primăria din Mediaş, însă din lipsa unei situaţii centralizate nu ştim sumele achitate. „În cursul anului 2009 instituţia noastră nu a virat sume către Casa Socială a Constructorilor. În acest an au fost efectuate lucrări de construcţii (în principal lucrări de instalaţii, montaj, amenajări interioare), la obiectivul „Sediul judeţean al unităţilor din subordinea Ministerului Finanţelor Publice în municipiul Sibiu”, situat pe str.Calea Dumbrăvii, nr.17. Antreprenorul general al acestui obiectiv de investiţii este SC Construcţii SA Sibiu. Precizăm că plata cotei de 0,5% datorată Casei Sociale a Constructorilor se va efectua după regularizarea valorii declarate în autorizaţia de construcţie în urma recepţiei obiectivului”, spune Grigore Popescu, directorul Finanţelor sibiene.

Lege care nu se aplică

DPC S.A. şi Comtram SRL, două dintre cele mai importante firme colaboratoare ale Primăriei Sibiu nu sunt membre în CSC şi nici nu intenţionează să devină. „Noi nu am ţinut oamenii acasă peste iarnă. Am avut activitate, am avut deszăpezirea. Nu plătim niciun comision la Casa Socială a Constructorilor, ca să fim membrii ar trebui să plătim 0.25% din valoarea situaţiilor de lucrări. Nu am beneficiat de nimic de pe urma lor”, spune Gheorghe Lazăr, directorul DPC. „Noi avem deszăpezire, nu întrerupem activitatea. Nu suntem membrii în CSC. Pare o idee bună, dar 0.5% e o sumă enormă”, spune Vasile Albu, directorul Comtram. „Nici noi nu suntem membrii. Nicio firmă privată nu virează suma asta. Această lege nu se prea aplică, poate doar la lucrările publice iar noi nu am prea avut. De asta nici nu m-am înghesuit la această casă. Mi se pare o idee proastă, pentru că aceşti 0.5% scumpesc investiţiile. Şi aşa investitorul e sărac, punem o supra structură care să mai ia alţi bani? Ideea e să ne protejăm lucrând nu scumpind investiţia. Trebuie să învăţăm să fim competitivi”, spune Mircea Bulboacă, patronul Con-A. Dar ce se întâmplă cu firmele care nu sunt membre?
„Banii care se încasează se virează într-un cont separat pentru fiecare firmă, indiferent că este membră a Casei Sociale a Constructorilor. Iar apoi încercăm să îi convingem asupra avantajelor pe care le-ar avea. Dacă doresc protecţie socială pentru angajaţii lor trebuie să contribuie cu jumătate. Vă dau exemplul Lup Construction din Mediaş, care are o sumă foarte mare în cont. Urmează să îi sensibilizăm şi să le explicăm avantajele”, spune Doru Balinişteanu, directorul de dezvoltare al CSC. Potrivit acestuia, reprezentanţii din teritoriu ai instituţiei monitorizează toate lucrările de construcţii şi se întâlnesc permanent cu toţi cei implicaţi în această schemă, explicându-le rolul lor în protecţia socială a muncitorilor din construcţii.

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

1 comentarii

Yopish Tubey

Acum 10 ani

he he he, ce de mue va baga chinezii la ziarul asta cacacios!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus