Maidanezul, animal de jungla

Cel mai bun prieten al omului e departe de a fi prost, chiar dacă trăieşte în casă sau pe stradă, dimpotrivă. Faţă de câinele de casa, maidanezul are un mare avantaj în faptul că îşi poate modela singur personalitatea. Şi, din acest motiv se adaptează mult mai uşor şi mai eficient la condiţii mult mai grele decât câinii de apartament. „Câinii care cresc în stradă îşi dezvoltă caracteristici specifice supravieţuirii. El vede oraşul ca pe o junglă. Puiul se naşte în acest mediu şi de la bun început îşi ia automat nişte repere de teritoriu, îşi creează un areal. El învaţă de la cei din jur absolut totul, de la ceilalţi câini, dar şi de la oameni. Din acest motiv o să vedeţi câini în tramvaie, aşteptând la semafor, pentru că văd şi învaţă din tot ce se întâmplă în jurul lor. Deşi au un psihic banal faţă de cel al omului, are o adaptabilitate crescută. În special faţă de câinii de rasă. Luaţi exemplul câinilor antrenaţi pentru luptă. Se bat până la ultima suflare. La un maidanez nu veţi vedea aşa ceva niciodată. Ei se luptă până când unul recunoaşte dominaţia alfa a celuilalt, după care se opresc”, spune profesorul universitar Ionel Papuc, cadru didactic al Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj Napoca şi expert în studierea comportamentului animalelor.
Zona centrală a Sibiului nu duce lipsă de câini fără stăpân, în special în zonele cu trafic pietonal crescut. Căţeii au un adevărat turneu al lor, cu opriri la alimentarele de pe bulevardul Victoriei şi la restaurantul Militar, unde adesea primesc câte ceva de mâncare. Pe tot bulevardul sunt peste 10 treceri de pietoni, două dintre ele semaforizate. Căţeii aşteaptă cuminţi culoarea verde şi trec strada în pas cu oamenii, cu boticul în vânt în speranţa unui colţ de corn. „Fără îndoială, câinii sunt fiinţe foarte inteligente. Până la urmă, inteligenţa este egală cu adaptarea la mediu. Mediul impune dezvoltarea. Dacă nu te adaptezi, te elimini de pe scena evoluţiei”, adaugă profesorul Ionel Papuc.
Inteligenţa câinilor nu se opreşte doar la împrumutarea stilului de viaţă al oamenilor. Despre câini care au străbătut distanţe mari, prin locuri pe unde nu au trecut niciodată, sunt nenumărate. Dar majoritatea sunt tratate ca legende. „Vă dau exemplul lui Sam, un câine de care noi am avut grijă şi am reuşit să îi găsim un stăpân în Viile Sibiului, la 30 de kilometri de ţarcul în care îl ţineam. L-am dus până la fabrica respectivă în maşină iar după câteva zile ne-am trezit cu el, înapoi la adăpost. Ceva mai slab, dar întreg şi foarte voios că a ajuns acasă”, spune Andreea Rosetti, preşedinta fundaţiei Animal Life din Sibiu. De altfel, ultimi cinci câini loviţi de maşini care au fost adunaţi de pe străzi şi îngrijiţi de reprezentanţii fundaţiei au fost toţi loviţi pe trecerile de pietoni.


De-a dreptul înduioşător a fost cazul celor doi câini de la Bâlea Lac, un caz de cruzime rar întâlnită, „uitat” de autorităţi printr-un vraf de dosare. Cei doi câini, Boris şi Fetiţa, erau nedespărţiţi. Primul dintre ei aparţine cabanei Paltinul în timp ce al doilea a fost abandonat de un cioban în apropierea sediului salvamontiştilor din Argeş. Fetiţa trecea zilnic tunelul dintre cele două judeţe şi se hârjonea cu Boris în apropierea cabanelor de pe partea sibiană, până când a fost împuşcată, în iarna acestui an. Câinele a rămas în zăpadă timp de trei zile. În tot acest răstimp, Boris nu a mişcat niciun centimetru de lângă cadavrul prietenei sale, în ciuda viscolului care făcea munţii să se cutremure. Cazul câinelui împuşcat la Bâlea Lac a fost cercetat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, însă fără nicio concluzie.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).