De ce cad zidurile, Mitica?

Una dintre opiniile cititorilor articolului trecut a fost critică, analizându-mi naivitatea şi criticându-mă pentru intenţia afişată de a transforma orice clădire în patrimoniu şi astfel a nu se mai construi şi modifica nimic din ceea ce este deja în picioare. Iată că realitatea îl contrazice şi mai mult ne arată că lucrurile merg într-o direcţie înspăimântătoare.

Vă redau mai jos două cazuri cât se poate de actuale şi de periculoase. Astfel putem vedea cum înţeleg reprezentanţii unor instituţii ale statului, mai mult decât respectabile sau unele persoane particulare să respecte legea în această ţară sau să respecte oraşul Sibiu şi pe noi sibienii ca cetăţenii acestuia.

Casa de pe strada Noica, o casă de perioadă interbelică, vis a vis de Casa de Vară a familiei Brukenthal (astfel în arie de protecţie patrimonială a acestei clădiri declarată monument istoric în baza legislaţiei naţionale) a fost întâi acoperită de o clădire nouă unde s-a amenajat la început un restaurant, apoi o pensiune iar acum o pizzerie.

Proprietarii cer drept de modificare de la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional şi de la Comisia Regională de Patrimoniu. Aceştia îi oferă posibilitatea de a mansarda clădire, aceasta fiind unica modificare permisă la structura clădirii. Ce au facut proprietarii? Au ras clădirea de pe faţa Sibiului, au dărâmat-o.

Neavând avizul potrivit, neavând astfel dreptul de demolare, proprietarii au încălcat nu numai avizul oferit de Comisia de Monumente dar a încălcat grav prevederile legale ale României în domeniu. Rezultatul ar trebui să fie unul simplu. Cei care au dărâmat casa să fie puşi sub cercetare penală iar verdictul ar trebui să ducă fie la o foarte mare amendă penală fie la închisoare, în ambele cazuri fiind însoţite de dosar penal.

Al doilea caz în întâlnim pe strada Avram Iancu, avem clădirea unde este sediul Poliţiei Comunitare a Centrului Istoric, clădire denumită „Casa Weidner”. Este una dintre cele mai importante case de patrician din Sibiu, un mic palat renascentist ce are în componenţă şi urme ale fortificaţiilor din cea de a treia centură a Sibiului, atestată secolul al XIV-lea. Casa este parte a patrimoniului naţional, având însemnele necesare poziţionate pe faţada clădirii.

Casa aparţine Mitropoliei Ardealului, care a luat decizia renovării faţadei. Gest nobil dar dezastruos, dus la îndeplinire. Avizul de renovare dat de un expert în patrimoniu după un minuţios studiu de parament a fost de înlăturare a suprafeţei până la stratul renascentis care se prezervase într-un mod excelent. Acest strat urma fie a fi pus în valore fie a fi salvat.

Rezultatul este unul tragic. Cei care au dus la bun sfârşit „curăţarea” faţadei, atât administratorii, cât şi cei care au făcut munca propriu zisă, au distrus stratul renascentist, deşi nu aveau avizul necesar, deşi nu aveau dreptul a o face, situându-se astfel în afara legii într-o stare absolut penală. Naivitatea administratorului a fost absolut de neimaginat. Luat la rost de experţi, asupra martlării ilegal făcute, el a spus că ei doresc a reface acel strat dar cu materiale noi (sic!!!).

Ca şi în cazul anterior, ei se poziţionează în afara legii, nerespectând avizul Comisie de Monumente şi a expertului avizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, nerspectând legislaţia în domeniu, nerespectând hotărârile Consiliului Local Sibiu cu privire la tratarea monumentelor. Astfel, cei care au dispus la înlăturarea stratului renascentis (acest fapt nefiind surprins, prima dată în Sibiu, casele nr. 23 şi 24 din Piaţa Mică au suferit acelaşi proces penal dar fără consecinţe) ar trebuie fie să plătească amendă penală sau să facă câţiva ani de închisoare (experţii în legislaţie şi în momnumente susţin că acesta ar trebui să fie verdictul cel mai potrivit conform legilor de patrimoniu în vigoare şi în România).

Probabil că datorită chichiţelor legislative aceste două cazuri vor fi muşamalizate ca toate celălalte, probabil că cei care ar trebui să ducă la bun sfârşit procesul, de frică sau terţe presiuni se vor face că plouă, evident că astfel vom mai trece două cazuri în Cartea Neagră a Patrimoniului Naţional.

Nu aveţi încredere în ceea ce vă scriu, mergeţi la Direcţia Judeţeană şi întrebaţi experţii de acolo şi vă vor clarifica asupra celor două cazuri.

Aş fi ipocrit să suţin că la Sibiu, situaţia este doar neagră. Avem în Sibiu şi cazuri fericite de restaurare şi de prezervare. Situaţia nu este la fel de gravă ca la Bucureşti, sau la Craiova, sau în alte oraşe unde probabil că nici măcar 10% din patrimoniul localităţii nu a mai există.

Cu astfel de „mici paşi” se ajunge la mutilarea oraşului. Noi ne dorim să ne integrăm în patrimoniul UNESCO dar nu suntem în stare să facem acel prim gest necesar, acela de a avea grijă de moştenirea oraşului.

ÎN LOC DE EPILOG: Cele trei case de pe Şaguna au fost integrate în patrrimoniul naţional al monumentelor istorice. Sunt curios în cât timp vor fi ele demolate....

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Răzvan Pop, istoric