Rromul, respectiv tiganul, la groapa se cunoaste

Romii din Porumbacu de Jos plătesc de 15 ori mai mult pentru o groapă în cimitirul local decât orice alt cetăţean de altă etnie. Preotul paroh spune că nu face niciun fel de discriminare, ci a stabilit alt tarif pentru romii cortorari pentru că romii, deşi creştini-ortodocşi, au alte obiceiuri la înmormântare. Unele dintre aceste obiceiuri funerare sunt unice, vechi de sute de ani, şi încă se mai păstrează. Ţiganii doar sunt nemulţumiţi de tarifele preferenţiale.

Romii din comuna sibiană Porumbacu de Jos sunt nemulţumiţi de preotul paroh din localitate, Ovidiu Stroe, pentru că, spun ei, ar fi discriminaţi în ceea ce priveşte cele bisericeşti şi tarifele practicate. Comunitatea romilor cortorari din Porumbacu numără câteva zeci de familii şi de fiecare dată când au de înmormântat pe cineva dintre ei trebuie să plătească mult mai mult decât orice alt român din comună. Spre exemplu, pentru a primi un loc de veci în cimitir un român din Porumbacu trebuie să plătească o taxă de 20 de lei. Cu banii aceştia primeşte locul unde pate săpa groapa pentru următorii şapte ani. După aceşti şapte ani, dacă mai vrea bucăţica de pământ fie mai plăteşte 20 de lei fie strânge frumos rămăşiţele umane ale răposatului şi le îngroapă în altă parte, conform uzanţei creştine. Pe de altă parte, un rom din Porumbacu, dacă vrea să-şi îngroape răposatul în cimitirul satului trebuie să plătească 300 de lei. Drept dovadă stă chiar anunţul preotului Stroe, cu taxele şi tarifele pe 2010. “Taxa de groapa este 20 lei si este valabila timp de 7 ani, dupa care trebuie platita din nou pentru cei care vor sa tina groapa in continuare.Taxa pentru cetatenii de etnie rroma, respectiv tigani, pentru groapa zidita este de 300 lei”, scrie la avizier.

Au groapa zidită!

Părintele Ovidiu Stroe este preotul paroh al Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Porumbacu de Jos şi spune sincer că tarifele sunt diferite, dar şi serviciile diferă. Adică plăteşti altceva, primeşti altceva. “Nu este vorba despre nicio discriminare, romii cortorari nu au la înmormântare groapă obişnuită ca noi toţi, ci ei îşi zidesc groapa şi apoi o acoperă cu un fel de tavan zidit. De aceea am şi spus în anunţ că este vorba despre groapă zidită. După ce şi-au zidit groapa aşa rămâne, adică nu poţi umbla la ea. Ştiţi că legea cimitirelor zice că o dată la şapte ani groapa nu mai e a ta şi trebuie să plăteşti dacă o mai vrei. Noi nu mai putem umbla la gropile lor că sunt zidite, aşa rămân pe veci. Deci trebuia să facem un tarif ceva mai mare că e pentru totdeauna groapa lor. Plus că este şi mai mare groapa zidită decât cea normală, din cimitir. Ba unii îşi fac şi un fel de mausoleuri, structuri înalte, solide, din bolţari şi cărămidă, să vedeţi ce fac aici, deci era normal să plătească mai mult. Oricum altceva nu reuşesc să scot de la ei. Nici pământul săpat la groapă nu vor să-l împrăştie sau să-l ducă în altă parte, aşa îl lasă. Cât m-am rugat de ei, au zis da părinte şi aşa l-au lăsat! Noroc bun, acolo a rămas!”, explică părintele Ovidiu Stroe.

Nu se spală 40 de zile

Părintele Stroe mai spune că groapa zidită nu este singura particularitate a romilor cortorari, ci că au  şi alte obiceiuri mai puţin cunoscute la decese. Spre exemplu, când au un deces în familie romii refuză să se mai spele timp de 40 de zile, cât ţine jalea. În zilele noastre puţini mai respect această tradiţie, dar cei care o respect se cunosc de la o poştă. “În ultima vreme parcă au mai renunţat la acest obicei dar înainte îl respectau. 40 de zile nu se spală de la înmormântare, de la deces. Ţii doliu, înţeleg, dar cum să puţi? Mi s-a părut foarte aiurea acest obicei, mai ales că majoritatea au şi animale, un cal, un măgar, şi să-i fi văzut cum arătau nebărbieriţi o lună, mânjiţi, nespălaţi… ardeau hainele apoi”, mai povesteşte părintele Ovidiu Stroe despre “bucuriile” vieţii la ţară într-o comunitate mare de romi, respectiv ţigani.

Şeful cel mare vede!

Mitropolitul Ardealului, ÎPS Streza, spune că fiecare comunitate are mână liberă în stabilirea cuantumului contribuțiilor și taxelor bisericești. ”Taxele acestea, contribuțiile mai bine spus, sunt stabilite de către consiliile parohiale. Acolo, la nivel local se cunosc nevoile, căci sunt parohii mai bogate, dar și unele mai sărace. Noi ce am făcut a fost să stabilim o limită maximă care să nu fie depășită”, a declarat ÎPS Streza, pentru Turnul Sfatului. Potrivit lui, Mitropolia Ardealului a emis și o recomandare în ceea ce privește sumele de colectat la înmormântări. ”Sunt momente delicate înmormântările și am recomandat ca slujbele în aceste momente să fie făcute gratis. Sunt alte evenimente, precum nunțile sau botezurile, înaintea cărora reprezentanții bisericilor pot recupera contribuțiile restante”. Mitropolitul Ardealului nu crede, însă, că solicitarea unor contribuții diferite în funcție de etnie este un lucru bun. ”O astfel de diferențiere nu este corectă. Mai este important și faptul dacă preotul a tăiat sau nu chitanță. Dacă dă chitanțe la primirea banilor, atunci aceștia sunt ai bisericilor. Altfel...”

 

Taxele şi tarifele în Porumbacu de Jos

* Taxa pentru strani este de 25 lei pentru cele sculptate si 15 lei pentru cele din spate si din pod

* Taxa de groapa este 20 lei si este valabila timp de 7 ani, dupa care trebuie platita din nou pentru cei care vor sa tina groapa in continuare

* Taxa pentru montatul crucii de piatra la mormant este de 100 lei

* Taxa pentru cripta si bordura este de 300 lei pentru un loc si 600 lei pentru 2 locuri

* Taxa pentru cetatenii de etnie rroma, respectiv tigani, pentru groapa zidita este de 300 lei

* Taxa de clopot la persoane decedate este de 30 lei

* Taxa cantorului  la persoane decedate este de 30 lei

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi