WikiLeaks: Turcan si Stirbet, sursele americanilor

 

Sibiul, ca oraș, este pomenit în 31 din cele 1026 de telegrame obținute de WikiLeaks care fac referire la România. Klaus Johannis apare în aproape zece. Romgaz, în 23, Transgaz, în 10. Turnul Sfatului a consultat toate cele peste 1000 de telegrame, obținute de la WikiLeaks de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație.

 

Discuții cu oficialii americani

 

Cornel Știrbeț a discutat cu unul din ofițerii ambasadei pe subiectul corupției din partidele politice, în timp ce Raluca Turcan a dat detalii legate de stilul de conducere al liderului PNL de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.

Deputatul Cornel Știrbeț, fost vicepreședinte al PD-L la nivel național, apare într-una din telegramele trimise de la București de fostul ambasador al Statelor Unite, Nicholas Taubman.  Telegrama este datată 15 august 2008 și face o prezentare mai largă a evenimentelor de atunci din Parlamentul României. Atunci s-a votat acceptul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale împotriva parlamentarilor PSD, Adrian Năstase și Miron Mitrea. Cei doi au scăpat de cercetarea DNA după ce deputaţii au decis atunci prin vot că urmărirea penală în cazul celor doi lideri PSD nu poate începe. Știrbeț apare în telegrama trimisă de ambasadorul SUA datorită unui comentariu rostit după ședința parlamentului. ”Deputatul PD-L, Cornel Știrbeț, a declarat ofițerului politic al ambasadei SUA că raza de soare a PD-L este că partidul e acum cunoscut de toată lumea ca fiind diferit de celelalte partide datorită eforturilor sale luptă împotriva corupției”, scrie în telegrama interceptată de WikiLeaks.

 

Turcan – printre cei mai apreciaţi lideri ai partidului

 

Un alt politician care apare în telegramele WikiLeaks este deputatul PD-L, Raluca Turcan. Apare în contextul demiterii sale din PNL și formarea alături de mai mulți politicieni a Platformei Liberale și, mai apoi, a Partidului Liberal Democrat. Și ea, la fel ca Știrbeț, are discuții cu ofițerii ambasadei SUA. ”Raluca Turcan s-a plâns «poloffs» (n.r. poloffs – este prescurtarea folosită în telegramele ambasadei SUA pentru political officers' at the US embassy) că PNL nu mai este un partid cu mulți gânditori independenți, cum era în perioada interbelică. A spus că Tăriceanu cu ajutorul confidenților săi – Bogdan Olteanu, Cristian David, Dorel Șandor - menține disciplina de partid și tolerează foarte puțin opiniile dizidenților. Turcan a mai declarat că de când Tăriceanu a devenit lider al partidului a împărțit funcții doar persoanelor foarte apropiate, în dauna celor devotați partidului și mai puțin apropiați cu Tăriceanu. Tăriceanu a amenințat-o atât pe Turcan, cât și pe Boureanu – cei doi fiind cunoscuți ca fiind cei mai apreciați lideri ai partidului – că dacă vor continua să i se opună public vor fi excluși din partid”, se arată în telegrama WikiLeaks. 

Într-o telegramă din luna octombrie 2006 se notează faptul că din PNL au fost excluși o serie de membrii și se detaliază istoria problemelor apărute în cadrul partidului. Este interesant faptul că pe lângă liderii Valeriu Stoica, Theodor Stolojan apar și doi dintre membrii PNL cu care ofițerii ambasadei SUA au avut discuții: Cristian Boureanu și Raluca Turcan. ”Doi dintre tinerii și promițătorii deputați PNL, Raluca Turcan și Cristian Boureanu, au fost de asemenea excluși din partid”, se arată în telegrama din 26 octombrie 2006.

 

 „Primarul Sibiului se ia la harţă cu PSD-ul şi câştigă”

 

Într-o radiografie făcută politicilor locale din Transilvania, Ambasada SUA de la Bucureşti a transmis către guvernul de peste ocean faptul că primarul Sibiului a reuşit să ţină piept principalului partid de opoziţie. Este vorba de episodul în care preşedintele PSD din acea vreme, Mircea Geoană, a făcut o serie de remarci negative la adresa lui Johannis, în cadrul unei vizite la Sibiu. Drept urmare, Johannis a decis să-l schimbe pe viceprimarul PSD, Ioan Banciu, cu democratul Eugen Ciorugă. „Primarul Sibiului se ia la harţă cu PSD-ul şi câştigă”, citează diplomaţii americani într-o telegramă din martie 2006. Relatarea lor, însă, nu este tocmai corectă: potrivit documentului, Johannis s-ar fi enervat deoarece Mircea Geoană „nu a trecut pe la Primărie în cursul vizitei sale la Sibiu”.

Klaus Johannis a devenit un subiect constant al telegramelor confidenţiale în timpul evenimentelor din octombrie 2009, când primarul Sibiului a fost nominalizat de opoziţie pentru funcţia de premier al României. „Johannis se află la al treilea mandat de primar al Sibiului, un oraş de mărime medie din Transilvania, cunoscut pentru străzile sale curate şi buna guvernare locală. Sibiul şi Johannis au crescut considerabil în imagine după ce oraşul a fost desemnat Capitală culturală europeană”, descriu oficialii Ambasadei americane la Bucureşti. Aceştia remarcă, într-o altă telegramă, că în cazul în care ar Johannis ar deveni premier, acest lucru ar înseamna cea mai înaltă poziţie în statul român post-decembrist deţinută de un reprezentant al unei minorităţi.

 

Hop, şi Cioabă!

 

Într-o telegramă din decembrie 2004, reprezentanţii Ambasadei SUA din Bucureşti remarcau tendinţele bursei de la Sibiu, unde contractele care iau în considerare paritatea leu – euro au un ritm de creştere mai ridicat faţă de cele care iau în considerare paritatea leu – dolar.

Dincolo de relatările despre sondaje de opinie, efectele gripei aviare şi inundaţii, evenimente în care este pomenit şi Sibiul, pentru americani nu a trecut neobservată nunta fiicei autointitulatului rege al romilor, Florin Cioabă. „La nivel naţional a generat discuţii la nivel naţional despre căsătoriile între copiii de etnie romă. Cu toate acestea, guvernul nu a făcut paşi noi pentru a încerca să stopeze acest fenomen”, remarcă reprezentanţii Ambasadei de la Bucureşti.

Nu doar din România au fost transmise către SUA ştiri despre Sibiu. Consulatul american din Munchen relata, în 2006, despre arestarea, în Germania, a doi bărbaţi români care făceau trafic cu carne vie, femeile fiind aduse „în special din Sibiu, fiind obligate să se prostitueze”

 

Interlocutori locali „anonimi”

 

 

În timpul referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Ambasada SUA de la Bucureşti remarcă susţinerea extrem de puternică pe care preşedintele României o avea la Sibiu, unde 85% dintre participanţii la referendum au votat împotriva suspendării. Chestiunile politice legate de Sibiu nu au fost obţinute de oficialii americani doar din presă. Într-o telegramă confidenţială transmisă înaintea alegerilor locale din 2008, oficialii americani citează „interlocutori locali”, fără să dea, însă nume. Cei cu care au discutat la Sibiu le-au povestit americanilor că, pentru alegerile locale, se întrevede o alianţă tacită între PSD şi PRM.

 

Romgazul, singurul punct negru din Sibiu

 

Singurele relatări legate de Sibiu care ridică semne de întrebare legate de fenomenul corupţiei din România sunt cele care fac referire la Romgaz. Într-o telegramă confidenţială din noiembrie 2006, Ambasada de la Bucureşti aminteşte de schimbarea conducerii Romgaz, ai cărei reprezentanţi erau anchetaţi de organele de control. „Controlată guvernamental, Romgaz are o conducere numită pe criterii politice, ceea ce duce adesea la un management de o calitate îndoielnică”, constată reprezentanţii americani, într-un document din vremea în care Varujan Vosganian era ministru al Economiei.

În rest, atenţia americanilor asupra Romgaz are în vedere deciziile referitoare la gazoductele transfrontaliere, la privatizarea societăţii sau depozitele acesteia de gaze. Într-un document clasificat „secret”, pregătit înaintea vizitei unui demnitar american în România, acesta este sfătuit să insiste pe subiectul Romgat în cadrul strategiei naţionale din domeniul energiei, având în vedere diversiunile din acea vreme între Rusia şi Ucraina.

 

Alin Bratu

Traian Deleanu