Duminică,
19.05.2024
Partial Noros
Acum
23°C

Reorganizarea spitalelor din judetul Sibiu - multa incertitudine si putine schimbari

Cinci spitale din judeţul Sibiu erau vizate de reorganizarea propusă de Ministerul Sănătăţii şi doar unul - cel din Cisnădie - a fost desfiinţat, însă nu pentru a deveni cămin de bătrâni, cum dorea MS, ci policlinică făcută de autorităţile locale, care, în lipsa a ceva concret, au căutat soluţii.

Cinci spitale din judeţul Sibiu au fost vizate de proiectul Ministerului Sănătăţii de reorganizare a activităţii, intenţia iniţială a autorităţilor de la Bucureştii fiind de a desfiinţa două unităţi şi de a comasa alte trei, dar singurul rezultat concret este defiinţarea Spitalului din Cisnădie, în locul căruia Consiliul Local a deschis o policlinică, aflată în plin proces de organizare, transmite corespondentul Mediafax.
 
Intenţia Ministerului Sănătăţii a fost de a desfiinţa spitalele din Cisnădie şi Agnita şi de a comasa Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu cu cele de Pneumoftiziologie şi Psihiatrie din municipiul Sibiu, însă autorităţile locale şi judeţene au fost complet împotriva acestor propuneri.
 
Totuşi, Spitalul din Cisnădie a fost desfiinţat, în 1 aprilie, în ideea transformării într-un cămin de bătrâni. Unitatea a avut secţii de Medicină Internă, Chirurgie, Pediatrie, Ginecologie, Neonatologie, Laborator, Radiologie, sală pentru recuperare neurologică şi educaţie fizică medicală şi deservea localităţile Cisnădie, Cisnădioara, Sadu, Râu Sadului şi chiar o parte din oraşul Tălmaciu, adică aproape 40.000 de oameni. Spitalul avea o medie de 3.500 de internări pe an, iar Consiliul Local Cisnădie şi primarul localităţii, Johann Kreck (FDGR), au considerat că "nu se poate desfiinţa aşa ceva, fără a pune ceva în loc".
Astfel, în loc ca spitalul să se transforme în cămin pentru bătrâni, pentru care s-ar fi primit finanţare de la stat, autorităţile locale au decis înfiinţarea unei policlinici.
 
"Consiliul Local Cisnădie a decis înfiinţarea de cabinete medicale individuale şi concesionarea activităţilor de laborator şi radiologie. Avem deja înfiinţate două cabinete de Pediatrie şi unul de Medicină Generală, iar sala de gimnastică recuperatorie funcţionează aproape non-stop. În acest moment ne pregătim de concesionarea celor două activităţi, dar este un pionierat, pentru că nu există un precedent în acest sens şi ne lovim de tot felul de chestiuni juridice. Eu, în prima fază, am fost foarte entuziasmat şi am zis că în şase săptămâni reuşim să demarăm licitaţia, dar s-a dovedit a fi un entuziasm nejustificat. Acum cred că până la finalul anului vom reuşi să facem licitaţia pentru laborator şi radiologie", a declarat corespondentului Mediafax Johann Krech, primarul oraşului Cisnădie.
 
Potrivit acestuia, toţi marii operatori de servicii medicale private din municipiul Sibiu - aflat la aproximativ zece kilometri distanţă - s-au arătat interesaţi de cele două activităţi, aşa că autorităţile din Cisnădie nu se tem de lipsa licitatorilor.
 
Johann Krech a spus că în policlinica înfiinţată de Consiliul Local se pot deschide, în total, opt cabinete medicale, de către personal medical care poate încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu, astfel încât populaţia să beneficieze de servicii medicale gratuite.
Autorităţile din Cisnădie mai caută cel puţin un medic ginecolog şi un cardiolog, cele două specializări fiind extrem de solicitate de către populaţia din zonă.
Johann Krech consideră că situaţia celorlalte spitale din judeţ, vizate de reforma Ministerului Sănătăţii, nu s-a schimbat deloc.
 
"La noi, lumea s-a resemnat. Asta e situaţia şi nu avem ce face, dar, concret, la Sibiu, de exemplu, situaţia nu s-a schimbat deloc. Sau, cel puţin, nu s-a schimbat în bine. Spitalul Judeţean în continuare este extrem de aglomerat şi nu face faţă solicitărilor", a declarat primarul oraşului Cisnădie.
Şi conducerea celui mai mare spital din judeţul Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă - consideră că, practic, nu s-a schimbat aproape nimic în funcţionarea spitalului în ultimele trei luni.
 
Situaţia este însă incertă deoarece, prin procedura de clasificare, Ministerul Sănătăţii a dat alte bătăi de cap managerilor spitalului şi autorităţilor locale.
"Prin ordinul Ministrului Sănătăţii nr.593/23.05.2011, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu este clasificat, provizoriu, în categoria II, cu plan de conformare până la 31 decembrie 2011. În planul de conformare sunt prevăzute următoarele: preluarea, până la data menţionată, a Secţiei clinice de acuţi de la Spitalul de Psihiatrie şi achiziţionarea sau preluarea în comodat a unui aparat de RMN, până la data de 31 decembrie 2013", a declarat, corespondentului Mediafax, Raluca Puşcă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.
 
În plus, pentru a se încadra în categoria a II-a, Spitalul Judeţean ar trebui să mai aibă fie specializare de Pediatrie - pe care nu o are în prezent, deoarece în municipiul Sibiu există un Spital de Pediatrie, în subordinea Consiliului Local Sibiu, fie specializare de Pneumoftiziologie - de care din nou nu are, existând în oraş un întreg spital TBC, în subordinea Consiliului Judeţean.
 
Managerul Spitalului Judeţean, Adrian Şanta, a declarat, în repetate rânduri, că va ajunge "să ceară ce nu şi-a dorit", mai exact comasarea.
Dar, cel puţin până în prezent, a reuşit să evite acest lucru, găsind soluţii, cel puţin pe hârtie.
 
"Pentru a se conforma Spitalul Judeţean, am convenit să preia una dintre secţiile clinice de psihiatrie ale noastre, dar fără ca secţia să-şi schimbe efectiv locaţia. Ea va continua să funcţioneze la noi, dar va aparţine de spital", a declarat, corespondentului Mediafax, Radu Moldovan, managerul Spitalului de Psihiatrie din Sibiu. 
 
Problema comasării rămâne încă în discuţie în ceea ce priveşte Spitalul Judeţean şi cel de Pneumoftiziologie, deşi managerul celui din urmă susţine că şi înfiinţarea unui simplu cabinet ar fi suficientă.
 
"Comasarea intră în continuare în discuţie, deoarece Judeţeanul ar trebui să aibă cel puţin două din cele trei specializări pe care nu le are (Psihiatrie, Pediatrie, Pneumoftiziologie - n.r.). Dar cred că problema s-ar putea rezolva cu un singur cabinet, deoarece ordinul Ministerului Sănătăţii zice că ar trebui să aibă secţie sau compartiment sau cabinet de pneumoftiziologie. Deci nu trebuie o linie întreagă de gardă pe pneumoftiziologie, însă fostul ministru al Sănătăţii a dat un ordin prin care interzice înfiinţarea de alte structuri. Trebuie văzut aici ce se întâmplă şi cum se pot interpreta ordinele", a declarat Ioan Drăghilă, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
 
Nici managerul Spitalului de Psihiatrie şi nici cel al Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu nu apreciază deciziile luate de Ministerul Sănătăţii şi modul în care a decis să facă reforma sistemului sanitar.
"Noi trebuia să ne comasăm, dar nu ne-am comasat. Nu s-a schimbat nimic, ne vedem de teme, ne facem treaba de zi cu zi, aşa cum, de altfel, şi trebuie. În esenţă, reforma are nişte avantaje reale, dar a fost făcută prea pripit. Psihiatria se va reaşeza, dar în timp, nu aşa iute-iute-iute, cum au vrut unii. Nu poţi să desfiinţezi un spital şi să nu dai nimic în schimb", a declarat managerul Spitalului de Psihiatrie din Sibiu.
 
Potrivit acestuia, unitatea are o medie de 7.000-7.500 de externări anual şi derulează mai multe proiecte cu bani europeni, dintre care unul priveşte refacerea ambulatoriilor de specialitate, suma care urmează a fi cheltuită fiind de 500.000 de euro.
"Ar fi păcat ca aceşti bani să se piardă", a susţinut Radu Moldovan.
 
Managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu a anunţat că a acţionat în instanţă Ministerul Sănătăţii în urma ordinului de clasificare a unităţii pe care l-a emis.
"Noi am primit o clasificare de categoria V, care ne dezavantajează. Primim deja bani mai puţini pe serviciile pe care le oferim, cam cu 24 la sută mai puţin decât anul trecut. Am depus o contestaţie la Ministerul Sănătăţii şi, pentru că nu am primit niciun răspuns, am acţionat ministerul în instanţă. Nu pot intra în chestiuni juridice, pentru că nu sunt de specialitate, dar mi s-a spus că există suficiente lacune în legislaţie încât să putem avea câştig de cauză", a declarat Ioan Drăghilă.
Potrivit acestuia, procesul se află pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru 14 septembrie.
Nimic nu s-a schimbat, deocamdată, nici la Spitalul din Agnita. Acesta a primit clasificare de categoria a IV-a cu plan de conformare, iar cea mai mare problemă a autorităţilor locale şi a conducerii spitalului este să găsească bani şi personal pentru a se conforma.
 
-Potrivit managerului Spitalului Agnita, Iosif Nicolae Prişca, spitalul trebuie să aibă, până la începutul anului viitor, un compartiment de Anestezie şi Terapie Intensivă şi o linie de gardă pentru specialităţi chirurgicale.
"Deocamdată nu s-a schimbat nimic la noi, pentru că este greu să faci ceva de pe o zi pe alta, mai ales când este vorba de infrastructură de miliarde. Eu cred că vom reuşi să ne conformăm pentru că ne ajută Consiliul Local şi cu finanţare. Va fi o problemă foarte mare şi personalul, că va trebui să găsim patru medici chirurgi şi doi anestezişti care să fie dispuşi să vină la Agnita cu contracte de prestări servicii. Cred că ne vom descurca, iar între timp facem servicii şi ne gospodărim cum putem mai bine. Am ajuns să ne uităm şi la un top de hârtie", a declarat Iosif Nicolae Prişca.
 
Potrivit acestuia, Spitalul din Agnita deserveşte toate localităţile de pe Valea Hârtibaciului din judeţul Sibiu - aflate la o distanţă de 50-90 de kilometri de Sibiu - şi are o medie de 168-170 de externări pe lună.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus