Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o atingere cronică, cu evoluţie progresivă, a unei părţi a creierului, caracterizată prin alterarea intelectuală ireversibilă, ducând în cele din urmă la demenţă. Boală Alzheimer este o afecţiune degenerativă primară cu disfuncţie generală difuză permanentă, durabilă şi ireversibilă. Determină tulburări de memorie, gândire şi comportament.

Este cea mai frecventă cauză a demenţei în rândul persoanelor cu vîrsta de 65 de ani şi mai mult. Unele studii epidemiologice arată că boală Alzheimer reprezintă 50% din totalul demenţelor

. Neurologul german Alois Alzheimer este cel care a descris pentru prima dată această boală în 1906. La autopsia unei paciente cu demenţa, el a observat acumularea unor substanţe proteice sub formă de plăci şi degenerescenţă neurofibrilara, considerate în continuare drept principalele semne ale bolii Alzheimer. Rolul exact al geneticii în boală Alzheimer nu este clar.

Cercetătorii au descoperit o legătură a acestei boli cu anumiţi cromozomi. O formă extrem de rară cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legătură cu anumiţi cromozomi. Boală se manifestă la început prin pierderi ale memoriei şi dezorientare în timp şi spaţiu, simptomele accentuandu-se progresiv: funcţiile intelectuale precum memoria, orientarea şi capacitatea de a efectuă calcule mentale se degradează.

Simptomele se explică prin degenerarea celulelor nervoase. Pierderea treptată a autonomiei pacientului cu boală Alzheimer necesită, în timp asistarea şi apoi insituţionalizarea permanentă a bolnavului.

Factorii de risc cunoscuţi pînă în prezent sînt cei ereditari (cazuri de demenţă în familie), vârstă înaintată şi prezenţa sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalţi membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciază că persoanele avînd o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Evoluţia bolii Alzheimer durează în medie 10 ani, dar poate dura între 2 şi 20 ani.

Există două forme: formă sporadică, care constituie 90 - 95% din cazuri şi formă familială, de origine genetică, ce poate afecta mai multe generaţii ale unei familii. Boală Alzheimer debutează în general înaintea vârstei de 60 ani, dar în cazuri foarte rare, chiar de la 30 ani.

Boală Alzheimer reprezintă cauza principală a demenţei -pierderea capacităţilor intelectuale şi sociale. Demenţa apare la pacienţii cu Alzheimer deoarece ţesutul cerebral sănătos se degradează, determinând o pierdere progresivă a memoriei şi a facultăţilor mintale. Deşi nu există un tratament care să vindece boală Alzheimer, cercetătorii fac progrese în încercarea de a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor.

De asemenea, au fost descoperite unele gene asociate cu boală Alzheimer, ceea ce poate conduce la descoperirea de noi tratamente pentru stoparea evoluţiei acestei afecţiuni complexe. Simptomele iniţiale sunt dificultăţi în a-şi aminti evenimentele recente şi în a desfăşura activităţi obişnuite. În plus, pacientul poate fi confuz, să aibă tulburări de comportament, personalitate şi gîndire, este incapabil de a pronunţa corect cuvintele şi de a se exprimă coerent, este dezorientat atît în timpul nopţii, cît şi al zilei, suferă depresii, halucinaţii Aceste schimbări apar mai repede sau mai puţin repede în funcţie de persoană. În cele din urmă, însă, boala face ca persoana afectată să nu mai poată să se îngrijească singură deloc.

Boală Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce, intermediar, tardiv. Fiecare din aceste stadii are modalităţi comune şi diferite de tratament şi îngrijire, fiind extrem de important să fie cunoscute de îngrijitori şi familie. Boala Alzheimer afectează anumite canale ale creierului. Aceste canale sînt esenţiale pentru gîndire, învăţare şi memorare. Astfel, se produce o degradare a celulelor cerebrale.

Persoanele care suferă de această boală au creierul mai mic decît majoritatea populaţiei. În cazul acestor persoane, cantitatea de neurotransmiţători, şi anume de acetilcolină (substanţe chimice care servesc drept mesageri între celulele nervoase), este mai mică. Aceste substanţe sînt esenţiale în procesul gîndirii şi al memoriei.

Tratamentul include medicamente, unele administrate pentru îmbunătăţirea memeoriei pacientului, prin creşterea cantităţii de acetilcolină în organism, altele ca să amelioreze problemele de comportament, cum ar fi halucinaţiile şi agitaţia.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi