Amintiri despre boxul sibian

Adrian Panainte a fost unul dintre cei mai promițători pugiliști ai Clubului Sportiv Municipal Sibiu. A luptat pentru culorile clubului sibian la trei categorii diferite, la 45-48 kg, 51-54 kg iar ultimele partide le-a disputat la categoria 66 de kg. Dar cum viața de sportiv nu îți oferă în România altceva decât împliniri sufletești, Adrian a luat drumul străinătății. A ajuns în Italia, unde s-a și retras din activitate. Ultimul meci al sportivului sibian a avut loc în anul 2005, la acea vreme fiind legitimat la clubul italian Pordenonese. Pasiunea pentru box nu s-a stins însă pentru fostul pugilist. A decis să rămână în preajma sportului gentlemanilor și dacă nu mai poate fi în ring, a decis să încerce să rămână în preajma lui, ca antrenor.

„Boxul m-a învățat să fiu punctual, serios, disciplinat, să iau decizii, să fiu determinat în ceea ce fac. M-a ajutat mult, atât în viața de zi cu zi, cât și în cea de familie. M-a ajutat să merg înainte”, afirmă Adrian.

Avea 13 ani când, mânat de o pasiune stranie pentru copiii de vârsta lui, care aleg fotbalul în detrimentul oricărui alt sport, a decis să intre în sala de box a CSM-ului. „Sportul gentlemenilor”, așa cum mai este cunoscut boxul, era „predat” la acea vreme de regretatul Nicu Negrea și de actualul antrenor al sibienilor, Emil Bihorean. „Aveam, ca orice copil, visuri și idealuri. Vroiam să fiu campion. Am ales boxul din pasiune, mi-a plăcut foarte mult, iar domnii Nicu Negrea, care din păcate a trecut în neființă, și maestrul Emil Bihorean mi-au dat atunci o șansă”, spune Adrian cu un zâmbet țintuit pe chipul luminat de aducerile-aminte.

La 14 ani a reprezentat Sibiul în prima competiție zonală, pe care, din păcate, a pierdut-o, dar acest lucru l-a motivat și mai mult, iar după trei ani de antrenamente dure, a reușit să se claseze pe locul trei, din peste 200 de sportivi, la finalele pe țară, de la Constanța. După alți doi ani, pe când avea 19 ani, Adrian a plecat în Germania, cu un contract de pugilist, reușind să strângă în România 46 de meciuri, majoritatea câștigate. „Maestrul Negrea ne motiva mereu, spunea că din orice înfrângere ai ceva de învățat, nereușita era bine analizată și ți se spunea unde ai greșit. Orice înfrângere mă ambiționa și nu cedam deloc. Am pierdut numai cu campioni sau vicecampioni. N-am fost eu campion național, dar printre ei. Am fost și rămân cu fruntea sus”, adaugă Adrian.

În Sibiu există o singură sală de box, aflată însă într-o avansată stare de degradare. Sala a fost oarecum renovată în urmă cu doi ani de zile. Sportivii au fost „mâna de lucru” iar clubul a pus la bătaie materialele. Renovarea a însemnat mai degrabă niște cârpeli, făcute după priceperea fiecăruia. La fiecare ploaie, apa din sală trebuie măturată ca sportivii să se poată concentra pe box mai degrabă decât pe înot. În acest moment, 18 sportivi, de la toate categoriile de vârstă și greutate, se antrenează zilnic în sala de lângă stadionul Municipal. Secția de box se mândrește cu un loc patru câștigat la finala de seniori și cu locul trei câștigat la Cupa României.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi