După referendumul din 29 iulie s-au deschis la nivelul județului Sibiu 10 dosare de urmărire penală pentru împidicarea dreptului de participare la vot și pentru promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului. Într-un singur dosar sunt urmăriți și funcționari publici pentru abuzul în serviciu contra intereselor publice.
Din informaţiile puse la dispoziţie de procurori în cazurile din județul Sibiu sunt urmărite cazuri de împiedicare a liberului exerciţiu al votului, fapte care în general sunt comise de organizatorii referendumului şi mai puţin de către alegători. Potrivit informării Parchetului General, cele mai multe din dosarele investigate de procurori vizează infracţiunea prevăzută de art. 52 din legea 3/2000, care spune următoarele: "Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi."
În total, la nivelul județului sunt deschise 10 dosare, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu sunt deschise patru dosare care vizează art. 52 din Legea 3/2000, art. 246 Cod penal, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita este un dosar cu posibila încălcare a art. 52 din Legea 3/2000, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş sunt cinci dosare (art. 52, 54 din Legea 3/2000 şi art. 217, 321 din Codul penal) și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sălişte este un dosar (248 din Codul penal, 52 Legea 3/2000).
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a informat la începutul săptămânii trecute că se fac cercetări în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie, dar că, având în vedere stadiul anchetelor, nu poate furniza date suplimentare. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări cu privire la fapte ce sunt în competenţa acestei instituţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012. Având în vedere stadiul cercetărilor, date suplimentare nu putem furniza în acest moment", se arată într-un comunicat de presă al DNA, ca răspuns la solicitarea reprezentaţilor mass-media.
Parchetul General a transmis într-un comunicat de presă că în cadrul celor peste 500 de dosare penale deschise la nivel național după refrendum nu sunt anchetaţi alegătorii, ci doar posibile fraude electorale. Parchetul precizează că alegătorii solicitaţi de procurori au calitatea de martori. ”Prin cercetările derulate în aceste dosare penale nu se verifică modul în care au votat cetăţenii şi nu sunt cercetate persoanele care au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale. Verificările efectuate în aceste dosare au conturat mai multe tipologii de comitere a unor posibile fraude: persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente cât şi pe listele electorale suplimentare; persoane care figurează că ar fi votat, dar în realitate nu s-au prezentat la vot; prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane; Pentru stabilirea situaţiei de fapt e necesară audierea persoanelor despre care există indicii că au fost trecute fictiv în listele electorale permanente sau suplimentare, calitatea acestora fiind de martor”, se arată în comunicatul Parchetului General.
În ziua referendumului au fost raportate la Biroul Electoral Județean mai multe nereguli, cea mai mediatizată fiind cea în care se semnala că primarul Mediașului, Teodor Neamțu le-ar fi spus medieșenilor din piața centrală a orașului să nu voteze. ” A fost un telefon dat la 112 de o persoană, nu știu dacă din proprie inițiativă sau pusă de un personaj politic, și a zis că primarul e în piață și îndeamnă oamenii să nu meargă la vot. Că eu nu aveam altceva de făcut în ziua respectivă. Eu răspundeam de alegerile din Mediaș, și în ziua respectivă nu am fost decât la primărie, la partid și am trecut pe la secțiile electorale să văd ce se întâmplă, dar nici măcar n-am intrat în secții. Nu am avut eveniment, dar am rămas surprins că mi s-a deschis dosar penal. Nu m-a sunat nimeni, mă așteptam să fiu interogat, să dau și eu o declarație. A fost o fumigenă, și presa a preluat-o, dar ăsta e rolul ei. M-au sunat oameni din București: ești acasă sau la pușcărie?”, a declarat cu privire la eveniment, pentru Turnul Sfatului, Teodor Neamțu.
CASETĂ
Dosarele din Sibiu:
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu anchetează alte 7 dosare electorale. În cinci dintre acestea, autorii au fost identificaţi, iar în celelalte doua, autorii rămân necunoscuţi;
La Mediaș sunt trei dosare în care se reclamă că anumite persoane au îndemnat, au cerut altor persoane să nu participe la referendum, două dintre ele sunt cu autor necunoscuţi, iar a treia persoană este chiar primarul Teodor Neamțu;
Primarul din Brădeni este cercetat pentru că ar fi încercat să împiedice procesul de vot. Despre primarul xxx se spune că ar fi reţinut buletinele unor cetăţeni romi;
La Sălişte, o persoană a făcut o sesizare după ce un funcționar ar fi impedicat-o să voteze. Persoana în cauză ar fi cerut urna mobilă, însă cererea i-a fost respinsă de funcționar.
..........
CASETĂ
Art. 52 din Legea 3/2000, art. 246 Cod penal;
(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.
...........
Art. 54 din Legea 3/2000, art. 246 Cod penal;
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 248 din Cod Penal
Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri:
Parchetului General ,
La Mediaș ,
Teodor Neamtu ,
Judecătoria Sibiu ,
Judecătoria Mediaș ,
Turnul Sfatului ,
Socială Sălişte ,
Judecătoria Agnita ,
Parchetul General ,
Biroul Electoral Județean ,
Noul Cod Penal ,
Judecătoria Sălişte
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
Cornel Sibianul
Acum 5 ore
Ada
Acum 5 ore
Ioan Rotar
Acum 6 ore
Rotar
Acum 7 ore
EVREU