Arabeste. Vorbiti rar si raspicat

 

Cum mai nou Facebook-ul ăsta mai are utilitate doar dacă vrei să vezi copiii prietenilor și ce-au mâncat vecinii la prânz, am prins zvon de un nou restaurant în Sibiu. Pentru moment doar catering dar, în curând, restaurant. Cu sală de servit masa, scaune, mese, bar, știți. Restaurant.

N-am mai avut răbdare să deschidă restaurantul și am decis o premieră, prima recenzie de catering. Am intrat cumințel pe www.mancarearabeasca.ro și am început să lecturez oferta. Din start vă spun că e nițel bulversantă. Adică meniul e împărțit în două categorii, standard și pe zile. Meniul standard are vreo șase capitole ce însumează vreo 17-18 feluri de mâncare. Apoi, cel pe zile e compus din câte o specialitate. Dar doar de luni până vineri. În weekend n-aveți ce mânca din meniul pe zile. Cum vineri era zi de pește am zis pas. Și am vrut să încerc un Fatet Jaj, specialitatea de joi. Arată miștoc de tot în poze, e cu pui, orez, iaurt, usturoi, arahide și migdale și încă două-trei ingrediente. Am mai pus pe lângă o salată de iaurt, cu castraveți și singurul desert disponibil, Basbousa. Și pentru colegul de vizavi un mujadara cu carne din meniul standard. Cum pe site scrie clar: „comanda se plasează cu minim 2 ore înainte” am sunat la 1, numai bine, la 3 să fie mâncărica gata venită la birou.

Recunosc, m-am uitat la ceas de câteva ori. Oamenii au fost punctuali din cale afară. După 2 ore și 5 minute am primit telefonul izbăvitor. Cobor cu un Aurel Vlaicu în mână și ceva mărunțiș de bacșiș. Iau plăsuța și întind banii. „Dar e doar 24 de lei”. Știind de corijența la matematică mai socotesc o dată în minte, tot 50 îmi dădea. Arunc ochiul pe bon, frumusețea mea de Fatet Jaj ia-o de unde nu-i. Instant îmi sare în ochi galbenul de pe site: „comanda se plasează cu minim 2 ore înainte” și renunț. Asta e, o să mânânc porția lu colegu, să am ce scrie la gazetă. Noroc că am colegi înfometați, că de nu făceam recenzie la salata de iaurt și babușca. După prima îmbucătură de mujadara am vrut să renunț. Avea un ceva asemănător cu nisipul foarte fin. A doua îmbucătură a fost ceva mai plăcută, când am pus și o migdală în furculiță s-au pornit motoarele și nu m-am oprit până n-am terminat porția. Delicioasă. Iar micuța Basbousa, mmmm, o plăcere parfumată. Gris cu fulgi de cocos și cu un sirop de zahăr atât de aromat de singurul regret e că e atât de mică. Dacă ar fi fel principal jur că doar Basbousa aș mânca. Ce mai, de zece ori bună. Una peste alta, mi-am propus să testez în continuare restaurantul. Mai ales că ne-am și distrat pe cinste pe seama colegului rămas flămând care acum (no bine, vineri după-masă) mânâncă pe la terasele din Piața Mică și numa suduie.

 

El Zorab

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi