Batalie surda dar apriga, pe justitie

 

Avem probleme de toate soiurile, unele cu impact socio-economic imediat dardintre toate, incontestabil se detaşează justiţia, cu proiecţie inclusiv pe termen mediu şi lung. Nu atât ca dorinţă ardentă a noastră. N-am excelat niciodată printr-o prestaţie judiciară elevată la nivel de masă. N-am avut istoriceşte vorbind, insomnii din pricina injustiţiei, ba dimpotrivă. Doar că, odată cu aderarea la UE şi cu sarcinile integrării, justiţia şi-a dobândit şi îşi revendică pe mai departe rolul de pârghie de primă mărime în procesul de apropiere de standardele europene. Este deci de presupus că atâta vreme cât milităm sincer pentru integrare, va trebui să-i  acordăm rolul şi importanţa cuvenită.

Prefacerile urmate după 1989 s-au fundamentat într-atât de mult pe injustiţie, pe legi strâmbe sau pe încălcarea celor drepte, îmbogăţirile scandaloase au acumulat atâta putere încât acum, când de câtăva vreme se pune problema să îndreptăm lucrurile puterea, nu neaparat guvernamentală ci cea politico-baronială, scoate flăcări pe nas. Momentul este la un punct de fierbere. Două posturi, doi pioni importanţi, anume funcţia de Procuror General ca şi cea de Procuror şef al DNA se vacantează. Cine le va ocupa, iată marea întrebare. Pe faţă se va derula o procedură uzitată încă din 2005. Ministrul justiţiei se va consulta în stânga şi dreapta, cu consilieri, cu CSM după care, în chip suveran va înainta propunerea sa preşedintelui. În culise lucrurile stau cu totul altfel. Mona Pivniceru a renunţat la statutul de judecător-magistrat, profesie pentru care s-a pregătit o viaţă, fiind de presupus, în schimbul unor promisiuni – cea de viitor judecător la CCR – ca şi să vină în întâmpinarea voinţei politico-baroniale de a îmblânzi justiţia. Totul lasă să se creadă că a fost anume aleasă şi că a promis onorarea condiţiilor. În urma recentei întâlniri cu oficialităţile europene a punctat pe dreptul şi latitudinea conferită de lege de a decide suveran asupra persoanelor pe care le va propune. Ceea ce ne duce cu gândul la primul ministru care a spus „ fără să supăr pe nimeni” că avem şi alţi procurori buni în ţară afară de Kovesi şi Morar precum şi la Titus Corlăţean, ministrul de externe care a declarat că deşi era de altă părere, şi-a însuşit propunerea ministrului justiţiei, pe răspunderea acesteia, de a o numi pe Laura Codruţa Kovesi Înalt Reprezentant al MJ în cadrul Misiunii Permanente la UE. Ce poate ascunde acest joc?

Cât se zice că ar fi de important postul cu pricina, e posibil să se fi judecat că o astfel de mutare o scoate din joc. Justiţia se face la Bucureşti nu la Bruxelles. Deci se scapă de un magistrat vădit incomod. De ce o fi intrat în joc Kovesi? Să vâneze doi iepuri? Şi-a depus candidatura şi la conducerea DNA. Ce va face? În caz de reuşită va renunţa la Bruxelles? Nu pare a le putea cumula. Se spune că din postul de la Bruxelles ar putea influenţa în bine problemele pe justiţie şi lupta anticorupţie. Numirea acolo e sigură. Atunci de ce o fi concurând şi la şefia DNA?

Daniel Morar a fost numit interimar la şefia Parchetului General pe o perioadă de 6 luni. Mişcări interne admise de lege. Dar, potrivit unor informaţii de presă, el nu vizează funcţia deşi multă lume l-ar dori în post. Aşa dar, calea pare a fi deschisă pentru numirea în cele două posturi a unor oameni noi. Cine vor fi aceştia, iată o întrebare cardinală, dat fiind faptul că de pe biroul lor li se dă curs sau dimpotrivă se stopează dosarele către instanţele de judecată. Trei factori concură, în situaţia actuală, la o posibilă modelare a voinţei ministrului justiţiei în desemnarea persoanelor. Odată, opinia publică, tot mai conştientă de importanţa problemei, poate influenţa în bine hotărârea mai cu seamă că suntem şi în pragul unor importante alegeri. Apoi actualul CSM a câştigat în prestigiu datorită prestaţiei din ultima vreme încât opinia sa, chiar consultativă, poate cântări cu greutate. Este de remarcat în această ordine de idei că întreg corpul magistraţilor a câştigat prestigiu şi apreciere din partea opiniei publice iar nominalizarea ar putea impieta, cu pierderi de imagine, asupra acestui important câştig. În fine, ultimul cuvânt îi aparţine preşedintelui ţării care poate invita ministrul justiţiei şi la alte nominalizări.

Peste toate, problema este şi în atenţia organismelor de specialitate ale UE. Urmărim îndeplinirea condiţiilor pentru a elimina MCV. Urmărim aderarea la spaţiul Schengen. A devenit evident că oricât am satisface cerinţele tehnice, calea este blocată şi de starea justiţiei, de stadiul luptei anticorupţie. Iată de ce, spre deosebire de alte dăţi, marja de mişcare politico-baronială este acum mult îngrădită. Cu atât mai vârtos cu cât, urmare evenimentelor politice din ultimele luni, guvernul şi politicienii lui urmăresc să-şi refardeze imaginea şifonată peste hotare, asigurând (oare cu câtă sinceritate?) totala fidelitate faţă de UE şi comandamentele acesteia.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi