Pastarnacul

Alături de morcov și de pătrunjelul alb, rădăcină, păstârnacul (Pastinaca sativa) este folosit la noi, mai ales, la ciorbă, căreia îi conferă un plus de gust și de aromă datorită calităților pe care le are. A fost introdus în cultură din perioada antică fiind folosit de greci și de români în alimentație, pentru tratament și ca furaj.

La noi, păstârnacul este cunoscut din vremuri îndepărtate și se cultivă alături de celelalte rădăcinoase, dar în cantități mult mai reduse decât morcovul. Că aspect exterior, păstârnacul seamănă cu morcovul alb, dar are un gust dulce-picant și aromat precum țelina sau rădăcina de pătrunjel.

În alimentație, se consumă frunzele și lăstarii tineri, dar mai cu seamă rădăcina la ciorbe și supe ori înăbușită, ca garnitură la carne. Rădăcină de păstârnac este bogată în vitaminele din grupul B, provitamina A, vitamină C, săruri minerale precum potasiu, fosfor și calciu, hidrați de carbon, proteine, fibre alimentare.

În scop terapeutic se folosesc părțile aeriene ale plantei, rădăcina și fructele. Păstârnacul are proprietăți diuretice, depurative, ajută la eliminarea toxinelor din organism, vindecă reumatismul și reglează ciclul menstrual.

Se recomandă în curele de slăbit, contra anemiei și asteniei, cât și persoanelor aflate în perioada de convalescență, datorită proprietăților sale nutritive. Păstârnacul curată sângele, este un excelent drenor al ficatului și rinichilor, tonic pentru inimă și plămâni. Sucul preparat din rădăcină de păstârnac reglează digestia, mărește apetitul, are acțiune expectoranta și diuretica, analgezică, tonifiantă, este indicat în tratamentul afecțiunilor cardiace și în nevroze.

Ca diuretic, se recomandă în cazuri de hidropizie, calmează durerile bolnavului de colici renale și hepatice, este folosit ca afrodiziac. Sucul se obține dând rădăcina de păstârnac prin storcatorul defructe. Se iau câte una, două lingurițe de suc cu miere de albine de cinci, șase ori pe zi.

Din păstârnacul crud, dat prin răzătoare și amestecat cu puțin ulei și un praf de sare, se poate face o salată picantă și plăcut aromată. În industria alimentară, păstârnacul este folosit la aromatizarea conservelor din legume.

Proprietățile curative ale păstârnacului sunt recunoscute și de medicina alopată. Din rădăcinile de păstârnac se prepară pastinatin și beroxan. Primul preparat are acțiune spasmolitică și este folosit la tratarea anghinei pectorale, a nevrozelor cardiace, a afecțiunilor tractului gastrointestinal și ale căilor biliare. Beroxanul, în asociere cu alte preparate, este recomandat în cazurile unor boli de piele cum ar fi vitiligo.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi